Fosa septică: ce este, cum funcţionează, ce avantaje oferă şi cum se întreţine

17 septembrie 2021

Publicat de storia

Fosa septică: ce este, cum funcţionează, ce avantaje oferă şi cum se întreţine

O toaletă dotată cu toate cele necesare este unul dintre primele semne de civilizaţie. Nu e suficient să ai doar încăperea, pentru că apa menajeră nu poate fi evacuată oriunde. Iar fosa septică este unul dintre sistemele de canalizare cele mai utilizate în regiunile unde nu există reţele centrale de evacuare a apelor menajere.

Spre deosebire de latrină şi hazna, fosa septică este o soluţie ecologică şi modernă, care poate reduce la minimum eliminarea reziduurilor menajere, dar şi pierderile de apă, pentru că apa filtrată, rezultată la finalul procesului de epurare, revine înapoi în natură.

●       Ce este o fosă septică

●       Cum funcţionează o fosă septică

●       Tipuri de fose septice şi avantajele lor

●       Reguli pentru amplasarea unei fose septice

●       Ce avantaje şi dezavantaje are o fosă septică

●       Probleme şi defecţiuni apărute la fosa septică

●       Întreţinerea fosei septice

Astea fiind spuse, şi în zonele urbane sunt mulţi proprietari de case, care preferă să opteze pentru o fosă septică, în locul racordării la reţeaua orăşenească de canalizare. Motivele pot fi diverse, de la considerente financiare până la lipsa de încredere în conductele, de cele mai multe ori, învechite ale reţelei centrale.

Citeşte şi: Ce trebuie sa stii despre schimbarea instalatiei sanitare

Mai jos, vom vedea care sunt principalele tipuri de fose septice, ce avantaje are fiecare material de fabricaţie în parte, dar şi ce defecţiuni pot să apară la o fosă septică.

Ce este o fosă septică

Fosa septică este un sistem de evacuare şi tratare a apelor menajere dintr-o locuinţă, acolo unde nu există o reţea centrală de canalizare. Este utilizată cu precădere în zonele rurale, ca soluţie optimă pentru eliminarea apelor uzate, rezultate dintr-o gospodărie individuală.

Practic, o fosă septică funcţionează ca o staţie de tratare a apei în miniatură, iar procesul de filtrare şi drenaj are loc chiar la faţa locului, spre deosebire de sistemul centralizat, care vine cu costuri suplimentare şi necesită transportul apelor menajere la distanţă, până la o staţie de epurare a apei.

Pe scurt, o fosă septică este formată din:

●       o reţea de conducte, care preia apa menajeră din locuinţă şi o transportă la fosa septică;

●       filtre şi alte piese care împiedică apa colectată să refuleze înapoi în locuinţă;

●       un rezervor de acumulare a apelor menajere, care poate fi format dintr-una sau mai multe camere în care reziduurile solide se separă, cu ajutorul gravitaţiei, de alţi compuşi organici;

●       o reţea de drenaj, compusă din tuburi găurite, prin care apa rezultată în urma decantării este evacuată în sol;

●       bioactivatori, substanţe chimice care contribuie la dizolvarea materiilor solide din apa menajeră şi care sunt adăugaţi periodic în fosa septică.

Foarte important: fosa septică nu trebuie confundată cu un bazin vidanjabil, care este format doar dintr-un recipient în care se acumulează apa menajeră, fără a fi tratată, şi care trebuie golit periodic, cu ajutorul unei vidanje.

Cum funcţionează o fosă septică

Modul de funcţionare a unei fose septice este unul relativ simplu. Apa menajeră produsă într-o locuinţă ajunge, prin intermediul conductelor, în rezervorul fosei septice, unde reziduurile solide sunt separate de cele lichide. Particulele mai grele se depozitează pe fundul rezervorului, în timp ce uleiurile şi grăsimile rămân la suprafaţă.

În urma unor procese biologice, la care contribuie şi bioactivatorii menţionaţi mai sus, particulele solide aflate la baza fosei septice sunt descompuse în elemente de bază.

Apa tratată este deversată în sol prin reţeaua de drenaj, care este compusă din tuburi găurite, instalate în sol la o adâncime de cel puţin 80 de centimetri, pentru a fi ferite de îngheţ. Pentru a favoriza drenarea apei, tuburile nu sunt acoperite direct cu pământ, ci cu pietriş.

La final, reziduurile solide pot fi eliminate mult mai uşor.

Tipuri de fose septice şi avantajele lor

În funcţie de materialul din care este fabricată, o fosă septică poate fi de mai multe feluri. Iată-le pe cele mai des întâlnite:

Fosă septică din beton. Are o rezistenţă ridicată şi, dacă este construită aşa cum trebuie, poate să fie folosită fără reparaţii majore, timp de câteva decenii. Cu toate acestea, betonul se poate crăpa, în timp. Asta înseamnă că deşeurile se pot scurge înainte să fie filtrate şi pot ajunge în pânza de apă freatică.

Problemele cu fosele septice din beton rămân, adesea, nedetectate la timp, uneori, dincolo de punctul în care rezervorul mai poate fi reparat. De aceea, sunt importante inspecţiile periodice.

Fosă septică din materiale plastice. Indiferent că e vorba despre polipropilenă sau PVC, rezervoarele din plastic sunt printre preferatele multora, pentru că au câteva avantaje importante. Sunt mai ieftine, au o greutate redusă şi pot fi instalate cu uşurinţă, sunt impermeabile şi nu sunt afectate de coroziune sau de rugină.

Pe de altă parte, sunt mai puţin rezistente decât fosele septice din beton, de exemplu, şi se crapă uşor din cauza greutăţii solului.

Fosă septică din oţel. Spre deosebire de cele din beton sau din materiale plastice, fosele septice fabricate din oţel au o durată de viaţă mai mică, pentru că există posibilitatea ca, în timp, să apară rugina, iar metalul să se corodeze.

Odată ce se întâmplă asta, mai ales în partea superioară a rezervorului, integritatea structurală a fosei poate avea de suferit. Primele semne de coroziune apar, de obicei, în zonele de intrare şi de ieşire a apei menajere.

Fosă septică din fibră de sticlă. Rezervoarele fabricate din acest material sunt mai rezistente decât cele din beton sau oţel. Nu se sparg și, pe de altă parte, nu ruginesc, aşa că durata lor de viaţă este mult mai mare.

Pe de altă parte, un rezervor din fibră de sticlă este mai ușor decât alte tipuri de rezervoare, ceea ce îl face mai vulnerabil la greutatea supraterană și se poate mişca în loc, atunci când solul din jur este umed. De aceea, e important să nu aşezi greutăţi nici deasupra fosei, nici pe terenul din imediata ei apropiere.

Reguli pentru amplasarea unei fose septice

În cazul în care vrei să construieşti o casă nouă pe un teren care nu are în apropiere o reţea de canalizare centrală, trebuie să ştii că viitorul imobil trebuie să fie prevăzut cu un sistem propriu de canalizare. Asta înseamnă că proiectul tehnic trebuie să precizeze unde se va instala fosa septică sau bazinul vidanjabil; altfel autorităţile nu vor emite certificatul urbanistic şi autorizaţia de construcţie.

În acest moment, nu există o lege care să facă referire directă la fosele septice şi la modul în care acestea trebuie să fie amenajate, însă Ordinul 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei stabileşte faptul că fosa septică poate fi instalată la o distanţă de cel puţin 10 metri faţă de clădirile învecinate.

Aceeaşi distanţă trebuie respectată şi faţă de puţuri, fântâni, lacuri sau alte surse de apă.

Citeşte şi: Reguli de construire: distanta fata de proprietatea vecina

Cea mai bună idee, însă, e să mergi la primărie şi să ceri informaţii la biroul de urbanism, pentru că legea permite autorităţilor locale să stabilească propriile reglementări, atunci când vine vorba de instalarea unei fose septice sau a altui sistem de canalizare propriu.

Iată şi alte reguli importante, care trebuie respectate în cazul unei fose septice:

●       terenul ales pentru instalarea fosei septice trebuie să fie plat şi lipsit de copaci în apropiere, pentru că rădăcinile lor pot duce la crăparea pereţilor rezervorului;

●       solul nu trebuie să fie tasabil sau poros; altfel, e pusă în pericol integritatea structurală a fosei septice, iar sistemul de drenaj nu va funcţiona în mod optim;

●       lasă zona de deasupra fosei septice liberă, fără greutăţi aşezate pe ea şi, cu siguranţă, nu parca un autoturism direct deasupra rezervorului, chiar dacă acesta e acoperit cu o placă de beton;

●       nu instala aspersoare în apropierea fosei septice, pentru că solul va acumula o cantitate prea mare de apă, în combinaţie cu lichidul drenat din rezervor.

Citeşte şi: Studiul geotehnic - ce rol are, cum se realizeaza, cand si de ce ai nevoie de el

Ce avantaje şi dezavantaje are o fosă septică

Dintre toate soluţiile pe care le ai la dispoziţie pentru reţeaua de canalizare, fosa septică se remarcă printr-o serie de avantaje şi dezavantaje

Avantajele unei fose septice:

●       Costuri mai mici. În cazul în care există canalizare în apropiere, conectarea locuinţei la reţea poate să coste mai mult decât instalarea unei fose septice. Pe de altă parte, spre deosebire de un bazin vidanjabil, fosa septică nu trebuie să fie golită de o vidanjă, iar singurele cheltuieli sunt cele cu substanţele bioactivatoare.

●       Rezistenţă crescută. Atunci când este întreţinută conform cu recomandările producătorului şi este verificată periodic de personal specializat, o fosă septică poate funcţiona fără probleme pentru o perioadă lungă de timp.

●       Protejează mediul. Fosele septice instalate în conformitate cu specificaţiile producătorului nu contaminează pânza freatică, pentru că bacteriile sunt îndepărtate înainte ca apa reziduală să fie eliberată în sol. Un alt beneficiu e faptul că, odată filtrată, apa respectivă e benefică pentru vegetaţia din jur.

Dezavantajele unei fose septice:

●       Are nevoie de întreţinere periodică. Rezervorul trebuie curăţat o dată la fiecare trei - cinci ani, în funcţie de model şi de recomandările producătorului. De asemenea, verificarea periodică va depista eventualele probleme structurale.

●       Conductele se pot înfunda. Pentru că multă lume ignoră recomandările instalatorilor şi aruncă în toaletă sau în chiuvetă obiecte care nu-şi au locul acolo, conductele care duc la rezervorul septic şi cele care evacuează apa pot fi obstrucţionate, în timp. Primul semn care trebuie să-ţi dea de gândit e scurgerea mai lentă a toaletei sau golirea cu încetinitorul a chiuvetei sau a căzii. În acest caz, e recomandat să chemi un instalator care să verifice reţeaua de conducte.

●       Conductele se pot sparge. O conductă de evacuare sau de drenaj se poate crăpa din multe cauze, cum ar fi rădăcina unui copac care a crescut în direcţia greşită, un cutremur sau o maşină care a trecut pe deasupra. Apa menajeră se va scurge direct în sol, fără să mai treacă prin procedura de decantare şi filtrare. În această situaţie, conducta spartă trebuie să fie înlocuită cât mai repede.

În ciuda dezavantajelor, este clar că o fosă septică e o soluţie viabilă pentru eliminarea apelor menajere dintr-o locuinţă, chiar şi atunci când e comparată cu reţeaua de canalizare. Întreţinut corespunzător, cu revizii periodice şi mai multă grijă în utilizarea apei şi aruncarea obiectelor în toaletă sau chiuvetă, un rezervor septic poate fi utilizat fără probleme zeci de ani, cu cheltuieli minime.

Probleme şi defecţiuni apărute la fosa septică

De cele mai multe ori, o defecţiune a fosei septice sau a conductelor care leagă locuinţa de rezervor poate duce la eliberarea apelor menajere netratate în natură.

O asemenea situaţie e de-a dreptul neplăcută, dincolo de miros. Apa menajeră transportă agenţi patogeni şi alte substanţe potenţial periculoase, iar asta poate cauza probleme de sănătate. De asemenea, aceşti contaminanţi pot ajunge în pânza freatică şi de aici în fântâni, care devin periculoase pentru alimentarea cu apă.

În cel mai rău caz, apa menajeră poate să defuleze în locuinţă şi să provoace o inundaţie. În această situaţie, e clar că fosa septică nu mai funcţionează. Iată şi alte semne care te pot avertiza că a apărut o defecţiune la rezervor sau la reţeaua de canalizare:

●       sol umed şi bălţi la suprafaţă, lângă fosa septică, de-a lungul conductelor sau deasupra câmpului de drenaj;

●       iarbă proaspătă, crescută deasupra fosei septice sau în jurul ei, mai ales în condiţii de secetă sau când iarba din restul curţii este mai uscată;

●       mirosuri urâte, provenite din fosa septică sau din câmpul de drenaj;

●       sunete ciudate care provin din sistemul de canalizare;

●       cada, toaleta sau chiuvetele se golesc de apă cu încetinitorul.

De cele mai multe ori, o fosă septică nu mai funcţionează optim din cauza înfundării conductelor, a unor probleme de ordin structural la rezervor, mai ales la cele construite din beton, sau la apariţia unor defecţiuni la piesele componente ale sistemului de filtrare ori la câmpul de drenaj al fosei septice.

Întreţinerea fosei septice

Fosa septică reprezintă un echipament esenţial pentru reţeaua de canalizare a locuinţei. Este un echipament complex, ceea ce înseamnă că lucrările de întreţinere şi mentenanţă trebuie lăsate în seama unui specialist. Dincolo de garanţia pe care o oferă o asemenea lucrare, fosa septică va funcţiona în parametri optimi şi va avea o durată de viaţă mai lungă.

În mod obişnuit, fosa septică ar trebui verificată anual, la fel şi conductele şi câmpul de drenaj. Poţi preveni apariţia unor defecţiuni dacă vei evita utilizarea în exces a apei și dacă vei avea grijă să nu arunci în canalizare obiecte care pot să înfunde ţevile.

Pe de altă parte, în cazul în care intenţionezi să îţi instalezi o fosă septică, asigură-te că stai de vorbă cu un profesionist care te poate ajuta să faci cea mai bună alegere pentru locuinţa ta, în ceea ce priveşte capacitatea şi materialul din care e fabricat rezervorul. De asemenea, solicită serviciile unei companii specializate în montajul foselor septice, pentru a te asigura că reţeaua de canalizare e planificată şi realizată corect.

O fosă septică poate fi alegerea ideală pentru o casă, chiar şi atunci când racordarea la reţeaua centrală de canalizare este posibilă, însă va funcţiona optim doar dacă este întreţinută corespunzător, iar proprietarii sunt atenţi la consumul de apă, dar şi la ceea ce aruncă în toalete şi în chiuvete.

Ultima editare: 17 septembrie 2021

Dă share în social media