Fisurarea pereților și soluții de reparare

23 decembrie 2020

Publicat de storia

Fisurarea pereților și soluții de reparare

Fisurarea pereților este o problemă care poate să apară în cursul renovărilor, dar și ulterior. Cel mai des, fisurile apar la scurt timp după finisarea unui perete sau a tavanului, dar se pot profila și după un timp oarecare. Ceea ce trebuie știut este că aceste probleme, extrem de inestetice, au o multitudine de cauze. Din fericire, cele mai multe dintre aceste fisuri se pot repara local. 

  • Cauzele fisurilor
  • Ce-ți trebuie ca să repari fisurile
  • Cum se repară fisurile pereților (alții decât cei din gips-carton)
  • Cum se repară pereții din gips-carton
  • Tapet din fibră de sticlă

cauzele fisurarii peretilor

Cauzele fisurilor

Motivele pentru care apar fisurile pe pereți, chiar și după renovare, sunt multiple. Unele sunt banale și reprezintă efectul proceselor de contracție, prin uscarea materialelor sau ca urmare a unor erori legate de concentrațiile utilizate. O altă cauză posibilă, care duce la apariția crăpăturilor inestetice pe pereți, este vechimea construcției, deoarece materialele folosite și-au depășit durata de viață. 

Materialele utilizate pentru constructia casei - lemn, cărămidă, betonul celular autoclavizat (BCA), combinații ale acestora, precum și grosimea și tipul elementelor de armătură au o evoluție în timp și o anume sensibilitate la variațiile de temperatură, de la un anotimp la altul. Materialele pe bază de ciment sunt mai expuse la apariția crăpăturilor comparativ cu alte tipuri de materiale, iar fisurile apar, de regulă, sub straturile de zugrăveală, la nivelul gletului.

Lemnul, de exemplu, are un nivel ridicat de umiditate, iar uscarea acestuia poate duce la apariția fisurilor, după cum utilizarea unor elemente de armătură prea groase poate să fie una dintre cauzele apariției fisurilor pe pereții interiori. 

Fisurile apar preponderent la construcțiile noi, ca urmare a ceea ce se numește „așezarea casei”, în fapt, o tasare de stabilizare a casei. Acesta este unul dintre motivele pentru care, la construcțiile noi, se recomandă repararea fisurilor, dacă acestea apar, după cel puțin un an de la finalizarea lucrărilor de construcție. 

Casele de vacanță și cele care stau goale pe durate mari de timp sunt mai predispuse la apariția fisurilor atât pe pereți, cât și pe tavan, iar acest lucru se întâmplă din cauza faptului că există fluctuații mari de temperatură și umiditate. 

Zona ferestrelor și a ușilor este mai expusă la crăpături, dar acestea nu indică probleme de structură, fiind cauzate doar de modul în care sunt construiți pereții. Aceste fisuri sunt superficiale. 

Fisurile verticale sunt, de cele mai multe ori, în zonele de îmbinare și intră tot în categoria celor superficiale. Sunt posibile la colțuri sau acolo unde se întâlnesc plăcile de gips-carton. În acest caz, fisurile sunt cauzate de erorile de finisaj a pereților interiori. Unele fisuri verticale pot indica o greutate prea mare pe respectivul perete, iar cele orizontale apar în urma contractării tencuielii sau pot indica probleme ale fundației.

Vibrațiile sunt o altă cauză care poate duce la fisuri ale pereților. De regulă, acest lucru apare la casele care sunt în apropierea drumurilor intens circulate sau dacă au loc lucrări de construcție ample, care implică utilaje grele, compactare mecanică și vibrații. Dacă apar fisuri în pereții casei după o astfel de situație, de obicei, există o afectare a structurii de rezistență, iar reparațiile ar trebui suportate de cei din a căror vină s-au produs. 

Fisurile lungi, mari și în zig-zag, cele care apar în diagonală sau crăpăturile în trepte, care urmează linia de mortar din pereții de cărămidă ori cele curbe, neregulate, trebuie să alarmeze, pentru că indică o problemă de structură, fie prin tasarea neuniformă a fundației, fie ca urmare a unor probleme la structura de rezistență sau a unor erori de construcție. Acest gen de fisuri nu sunt superficiale, ci merg în profunzimea peretelui, uneori comunică și către exterior, fiind vizibile pe ambele părți ale acestuia. Ca principiu, o fisură cu lățimea mai mare de cinci milimetri, indiferent dacă este verticală, diagonală sau orizontală, pe perete sau tavan, reprezintă un motiv de îngrijorare și trebuie stabilită cauza care a dus la apariția ei. 

Una peste alta, înainte de a trece la reparații, este extrem de important de stabilit care este cauza ce a dus la apariția fisurilor și să urmărești modul în care acestea evoluează. Reparația unei fisuri fără identificarea cauzei poate agrava problema de structură a casei, iar fisura va reapărea. 

Ce-ți trebuie ca să repari fisurile 

Dacă fisurile sunt superficiale și nu implică probleme de structură sau infiltrații de apă, reparațiile nu sunt complicate și, cu puțină atenție, le poți face. Costurile nu sunt foarte ridicate, iar satisfacția de a face ceva cu mâna ta, imensă. 

Oricât ar fi de mici, repararea fisurilor implică o oarecare dezordine și genul specific de mizerie pe care îl produc materialele de construcție. Deci, ia în calcul acest aspect. În plus, pentru că nu ești un specialist, probabil că lucrarea va implica un timp mai lung. 

Îmbracă-te comod, cu haine care pot fi sacrificate. Este important să ai o scară stabilă, pe care să te poți urca ușor, ca să lucrezi în zonele înalte sau la tavan. Protejează-ți ochii, eventual mâinile, cu mănuși care să-ți permită să lucrezi eficient și o mască pentru praf atunci când cureți pereții. 

La capitolul unelte, ai nevoie de: 

  • un șpaclu, pentru curățarea pereților sau a tavanului de tencuială, în profunzime;   
  • un cancioc sau un vas pentru a folosi cantități mici de material;
  • șmirghel cu granulație de 120, pentru finisarea lucrării;
  • trafalet și pensulă pentru aplicarea vopselei; 
  • gletiera, pentru aplicarea gletului.

reparatia peretilor fisurati

Cum se repară fisurile pereților (alții decât cei din gips-carton)

Pașii de urmat sunt obligatorii. Niciuna dintre etape nu poate fi sărită. Este necesar și util să te documentezi în prealabil asupra fiecărei etape, mai ales dacă nu ai mai făcut asta niciodată. Caută tutoriale, poze, consultă-te cu cineva care se pricepe și are experiență. Lucrează cu răbdare. 

Înainte de a te apuca efectiv de treabă, ia în calcul toate materialele care îți sunt necesare și achiziționează-le în cantitatea corectă. Este mereu mai bine să cumperi puțin în plus decât insuficient. Citește toate instrucțiunile de preparare a materialelor și, eventual, fă probe în cantități mici, ca să-ți dai seama de proprietățile fiecărui material în parte. Un ajutor ți-ar fi de folos. Pregătește terenul de lucru. Acoperă mobilele, protejează dușumelele, pentru că se va face destul de mult praf. 

Curățarea

Indiferent de locul unde a apărut fisura, trebuie să îndepărtezi cu șpaclul toate materialele de-a lungul acesteia, până la tencuială, pe o lățime de câțiva centimetri, de o parte și de alta. Curățarea trebuie să fie temeinică și la fel de profundă pe toată lungimea fisurii. Uneori, poate ajunge și la un centimetru adâncime, sau chiar mai mult, dar în felul acesta se va evita reapariția fisurii. 

Chituirea

Locul trebuie să fie bine curățat de praf înainte de a trece la etapa următoare. Pentru ca reparația să fie de durată, cea mai bună soluție, indiferent dacă tencuiala este sau nu afectată, este să folosești un chit acrilic, numit și chit de cuțit. Se folosește un șpaclu flexibil, care te va ajuta să-l aplici uniform și să-l nivelezi corespunzător. 

Alt material care poate fi folosit este ipsosul. Acesta are capacitatea de a se întări foarte repede, așa că trebuie lucrat cu atenție, cu cantități mici de material, preparat pe măsură ce este folosit. Pasta de ipsos se aplică pe perete după ce acesta a fost umezit. Este important să folosești un strat de ipsos de o grosime corectă, întins cât mai uniform. Îți vei da seama, pe măsură ce lucrezi, de grosimea corectă a stratului de ipsos, pentru că ceea ce este în exces o să cadă. Ideal este să pui materialul în straturi și să lucrezi din aproape în aproape, pe suprafețe mici. 

Ia în calcul că varianta cu chit acrilic este mai ușoară, dar că ambele materiale au nevoie de un timp de uscare înainte de a trece la etapa următoare. 

Pregătirea pentru aplicarea gletului

După ce chitul sau pasta de ipsos s-a uscat, se trece la etapa de pregătire a peretelui pentru aplicarea gletului. Aceasta presupune aplicarea unei benzi speciale, autoadezive, pe toată suprafața fisurii. Banda are rolul de a arma locul și de a crea aderența pentru glet. 

În cazul în care ai folosit pastă de ipsos, banda de armare se poate aplica imediat după, înainte ca aceasta să se usuce, iar peste ea, se mai poate aplica un strat de ipsos foarte subțire. 

Aplicarea gletului

Amestecă gletul conform instrucțiunilor. Sunt importante respectarea cantităților și ritmul de lucru. Gletul se aplică în strat uniform și se usucă relativ repede, astfel că trebuie preparat în cantități mici. Este important ca praful de glet să fie depozitat într-un loc uscat înainte de utilizare, temperatura din cameră să fie mai mare de zece grade, iar umezeala, redusă. 

Folosește două șpacluri metalice din oțel inoxidabil. Cu primul se ia material, care se transferă pe al doilea, cu o lățime mai mare, cu ajutorul căruia se întinde gletul pe perete. Operația trebuie făcută cu răbdare și atenție. După aplicare, trebuie lăsat să se usuce, ceea ce poate dura 24 de ore. Ventilatia spatiului este importantă și ajută la o bună fixare. După uscarea completă, gletul trebuie netezit cu un șmirghel abraziv.

Amorsa

Se aplică după ce gletul a fost bine finisat și uscat și are rolul de a asigura aderența vopselei, uniformizează capacitatea de absorbție a peretelui, reduce consumul de vopsea și previne apariția petelor. 

Vopseaua

Pentru că este vorba despre o operație de reparație, vopseaua finală trebuie să fie identică celei folosite inițial pe respectivul perete. Vopseaua lavabila se aplică într-un strat subțire. Este important să ocolești zona care nu a fost afectată de reparație, pentru a nu face locul vizibil, prin accentuarea nuanței. După uscarea primului strat, se va aplica și un al doilea, pentru un aspect uniform.

cum se repara peretii din gips-carton

Cum se repară pereții din gips-carton

Fiind un alt tip de structură, repararea fisurilor implică un alt proces. În cazul pereților de gips-carton, fisurile apar mai ales la îmbinarea plăcilor. 

Curățarea 

Locul fisurii trebuie bine curățat cu un șpaclu. Operația seamănă cu cea descrisă anterior. După îndepărtarea straturilor, până la structura de gips-carton, locul trebuie atent curățat. 

Amorsarea

Este o etapă esențială care micșorează și egalizează capacitatea de absorbție a suportului și îmbunătățește adeziunea pastei de îmbinare aplicate. În lipsa amorsei, ipsosul se va contracta și fisurile la îmbinare pot să reapară, dar poate să producă și exfolierea ipsosului de îmbinare, din cauza absorbției rapide a apei.

Chituirea 

Se folosesc materiale speciale pentru gips-carton, care sunt tot ipsos, dar cu o compoziție diferită, adaptată la acest tip de structură. Sunt importante folosirea cantităților corecte de material și utilizarea rapidă a acestora, în funcție de instrucțiunile specifice de folosire, care pot varia în funcție de producător. Este necesar ca pasta să fie aplicată într-un interval de timp specificat de producător, care poate varia de la 30 la 60 de minute. După această perioadă, începe procesul de întărire și orice intervenție în amestec distruge legăturile dintre particulele de gips. În acest fel, scade rezistența îmbinării și pot reapărea crăpături. După uscare, suprafața astfel reparată poate fi corectată prin șlefuire cu o pânză abrazivă.

A doua amorsă

La final, aplică un preparat de amorsare, apoi vopseaua finală. Respectă timpii de uscare necesari între operații, pentru ca lucrarea să fie de durată. 

finisarea peretilor

Tapetul din fibră de sticlă

Poți rezolva pentru totdeauna problemele legate de crăpăturile pereților cu un material revoluționar. Este vorba despre tapetul din fibre de stică. Acesta oferă peretelui o suprafață finală netedă, unde crăpăturile nu mai apar. Peretele pe care s-a montat tapet de sticlă poate fi zugrăvit cu vopsea lavabilă. Acest tip de tapet poate înlocui cu succes faianța în baie și bucătărie. 

Acest tip de tapet este alcătuit din straturi de fibră de sticlă, fixate pe un suport textil, are o suprafață mată sau texturată, cu efecte decorative inedite. Este ignifug și rezistent, poate fi spălat și vopsit în repetate rânduri, dar poate fi folosit și ca atare. Este soluția perfectă pentru a masca denivelările din zid și crăpăturile. Trebuie luat în calcul că nu pot fi folosite orice tip de vopseluri pentru nota finală, ci doar cele din latex solubil în apă sau pe bază de polimer ori acrilice.

Poate acoperi orice suprafață (pereți sau tavan), este deosebit de rezistent la intervențiile mecanice și are calități de bun izolator fonic și termic, este foarte ușor de curățat, rezistent la umiditate, nu mucegăiește și nu reține umiditatea, lăsând peretele să respire. 

Suprafața pe care se aplică acest tip de tapet trebuie bine curățată înainte și șlefuită. Pentru aplicare, se folosește un adeziv special, care se dă în două straturi, iar fiecare foaie se presează cu o spatulă din plastic, pentru a fixa tapetul pe suprafața peretelui. 

Repararea fisurilor nu este foarte complicată, dar este o intervenție migăloasă, care va consuma mult timp. Ținând cont de multitudinea de factori care pot duce la apariția acestei probleme, este posibil ca ea să reapară, fie pe locul deja reparat, fie în altă parte. Oricum ar fi, dacă fisurile evoluează în timp sau reapar frecvent, verificarea structurii de rezistență trebuie luată în calcul. 

Ultima editare: 23 decembrie 2020

Dă share în social media