{"id":373,"date":"2022-01-13T00:00:00","date_gmt":"2022-01-13T00:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.storia.ro\/blog2\/topul-cartierelor-din-constanta-in-care-merita-sa-locuiesti\/"},"modified":"2024-07-03T08:53:36","modified_gmt":"2024-07-03T08:53:36","slug":"top-cartiere-constanta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/unde-locuim\/cartiere\/top-cartiere-constanta","title":{"rendered":"Topul cartierelor din Constan\u021ba \u00een care merit\u0103 s\u0103 locuie\u0219ti"},"content":{"rendered":"<p class=\"css-8qfla4\">\n<p class=\"css-m5h6m0 edperro0\">Dac\u0103 ar fi s\u0103 clasific\u0103m ora\u0219ul-port Constan\u021ba dup\u0103 popularitate, foarte probabil ar ocupa unul dintre primele locuri; \u00eentr-un top \u00een ceea ce prive\u0219te num\u0103rul de locuitori, ar fi pe locul cinci, iar din punctul de vedere al importan\u021bei economice, s-ar clasa pe undeva \u00eentre locurile 10 \u0219i 20, \u00een func\u021bie de criteriile folosite.<\/p>\n<p>Constan\u021ba are o suprafa\u021b\u0103 de 124 kilometri p\u0103tra\u021bi, o popula\u021bie de aproximativ 280.000 de locuitori \u0219i este compus\u0103 din trei localit\u0103\u021bi: Constan\u021ba (care este re\u0219edin\u021ba), Mamaia \u0219i Palazu Mare. \u00cempreun\u0103, au PIB-ul pe cap de locuitor de 14.596 euro, dup\u0103 Bucure\u015fti, Cluj, Timi\u015foara.<\/p>\n<h2>Pu\u021bin\u0103 istorie despre Constan\u021ba<\/h2>\n<p>Primii locuitori au fost ge\u021bii, coloniza\u021bi \u00een secolele VII-V \u00a0\u00ee.e.n. de greci. Ei sunt cei care au \u0219i dat numele de Tomis a\u0219ez\u0103rii. Tot lor le apar\u021bine \u0219i prima atestare documentar\u0103, care dateaz\u0103 din 657 \u00ee.e.n. Ulterior, Constan\u021ba de azi a fost cunoscut\u0103 ca Pontos Euxeinos \u0219i este numit\u0103 ca atare \u00een scrierile lui Herodot. Tomis a fost cucerit de romani \u00een 71 \u00ee.e.n. \u0219i redenumit Constantiana, dup\u0103 sora \u00eemp\u0103ratului Constantin cel Mare, devenind parte a Imperiului Roman, la limita de est a imperiului. Publius Ovidius Naso (Ovidiu), poetul roman exilat aici, \u0219i-a tr\u0103it pe malul M\u0103rii Negre ultimii opt ani din via\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Cucerit\u0103 de Imperiul Bizantin, apoi de cel Otoman \u0219i aflat\u0103, ulterior, sub domina\u021bia \u021aaratului Bulgar, Dobrogea revine ca province a Regatului Rom\u00e2niei \u00een 1878, iar din acest moment, \u00eencepe cu adev\u0103rat evolu\u021bia zonei \u0219i a ora\u0219ului, Constan\u021ba devenind portul principal al \u021b\u0103rii, dup\u0103 ce Anghel Saligny a construit podul de peste Dun\u0103re de la Cernavod\u0103, \u00een 1895.<\/p>\n<h2>Evolu\u021bia locativ\u0103 a Constan\u021bei<\/h2>\n<p>Marea Neagr\u0103 joac\u0103 un rol cheie \u00een economia municipiului Constan\u021ba \u0219i influen\u021beaz\u0103 direct tot ceea ce \u021bine de economia ora\u0219ului \u0219i a regiunii. Este singurul ora\u0219 din Rom\u00e2nia ce are acces la toate rutele de transport: rutier, feroviar, aerian \u0219i naval.<\/p>\n<p>Centru industrial, comercial \u0219i turistic de importan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103, Constan\u021ba este ora\u0219ul \u00een care \u0219antierul naval, portul \u0219i turismul sunt principalele activit\u0103\u021bi economice. \u00cen ultima perioad\u0103, sectorul imobiliar a luat un av\u00e2nt important, at\u00e2t cu scopul de a oferi <a href=\"https:\/\/www.storia.ro\/investitii\/constanta\/\"><strong>apartamente<\/strong> <strong>noi in Constanta<\/strong><\/a> locuitorilor ora\u0219ului, c\u00e2t \u0219i pentru a acoperi solicit\u0103rile de cazare ale turi\u0219tilor, din timpul sezonului estival.<\/p>\n<p>\u00cen prezent, \u00een Constan\u021ba, at\u00e2t \u00een zonele tradi\u021bional reziden\u021biale, c\u00e2t \u0219i \u00een cele destinate turistilor, se construie\u0219te intens, dar, cu toate acestea, cererea de locuin\u021be noi este mai mare dec\u00e2t oferta, domeniul imobiliar fiind unul dintre stimulii principali ai progresului economic al ora\u0219ului de la malul M\u0103rii Negre. O dovad\u0103 \u00een acest sens este c\u0103, pe parcursul anului 2021, cele mai multe autoriza\u021bii de construire au fost emise, \u00een ordine, \u00een Ilfov, Constan\u021ba \u0219i Cluj.<\/p>\n<p class=\" block-img\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/d13d7eec-6340-4b70-ad7d-c9f9aea4909b_Faleza-Nord.jpg\" alt=\"\" \/><\/p>\n<h2>Cele mai c\u0103utate cartiere reziden\u021biale<\/h2>\n<p>Una dintre caracteristicile ora\u0219ului Constan\u021ba este \u00eentrep\u0103trunderea cartierelor. Acestea nu au denumiri exacte, iar diferen\u021bele facilit\u0103\u021bilor oferite de diferite zone ale ora\u0219ului sunt relativ mari. Astfel, unele cartiere au dou\u0103 nume, am\u00e2ndou\u0103 utilizate de const\u0103n\u021beni, \u00een timp ce unele areale adunate sub o singur\u0103 titulatur\u0103, cuprind, \u00een fapt, mai multe zone distincte. Cartierele de blocuri ridicate \u00een perioada comunist\u0103, c\u00e2nd ora\u0219ul a fost supus unei tentative nereu\u0219ite de organizare administrativ\u0103, fiind demolate masiv case individuale, \u00eenc\u0103 domin\u0103 ora\u0219ul.<\/p>\n<p>Cartierele sunt fie dominate majoritar de blocuri, fie de case individuale sau sunt \u00eentr-un amplu proces de dezvoltare, fiind ridicate pe terenuri care nu au mai avut anterior construc\u021bii. La acestea se adaug\u0103 \u0219i o zon\u0103 predominant industrial\u0103, unde se afl\u0103 portul \u0219i \u0219antierul naval \u0219i trei zone comerciale (Zona Comercial\u0103 Sud, Vest \u0219i Nord).<\/p>\n<h3>Faleza Nord<\/h3>\n<p><a href=\"https:\/\/www.storia.ro\/vanzare\/constanta\/q-faleza-nord\/\"><strong>Cartierul Faleza Nord<\/strong><\/a> are una dintre limite pe malul m\u0103rii. Include plaja \u201eTrei papuci\u201d \u0219i Delfinariul. Predomin\u0103 casele individuale, dar exist\u0103 mai multe arii unde s-au ridicat ansambluri reziden\u021biale noi, unele dintre ele chiar \u00een buza m\u0103rii. Cea mai nou\u0103 zon\u0103 este cea dintre Lacul T\u0103b\u0103c\u0103riei \u0219i Marea Neagr\u0103, \u00een partea de nord a cartierului, unde sunt concentrate locuin\u021bele noi. Blocuri sunt mai ales pe linia litoralului, unele dintre ele construite \u00eenainte de 1990, altele dup\u0103.<\/p>\n<p>Principala arter\u0103 rutier\u0103 a cartierului este bulevardul Mamaia, care urm\u0103re\u0219te linia litoralului. De o parte \u0219i de alta a acestuia sunt blocuri, \u00een timp ce \u00een spatele lor predomin\u0103 casele individuale.<\/p>\n<p>Zona are facilit\u0103\u021bile necesare locuirii zi de zi \u0219i este printre cele mai c\u0103utate de cei care aleg s\u0103 \u00eenchirieze locuin\u021be pe perioada verii pentru sejururi mai lungi la malul m\u0103rii, aceasta fiind \u0219i una dintre caracteristicile imobiliare ale zonei.<\/p>\n<h3>Tomis Nord<\/h3>\n<p>Situat \u00een partea de nord a Constan\u021bei, Tomis Nord are forma unui triunghi. O latur\u0103 este pe parcul \u0219i\u00a0 lacul T\u0103b\u0103c\u0103riei, alta pe lacul Siutghiol. Cartierul este \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 zone: Tic-Tac \u0219i Cire\u0219ica. Cele mai multe dintre blocuri au fost construite \u00eenainte de 1990, cele ridicate mai recent fiind \u00een zonele limitrofe ale cartierului.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.storia.ro\/vanzare\/constanta\/q-Tomis-Nord\/\"><strong>Tomis Nord<\/strong><\/a> este unul dintre cartierele cu cea mai mare densitate de popula\u021bie, fiind \u00een vecin\u0103tatea campusului Universit\u0103\u021bii Ovidius \u0219i av\u00e2nd acces imediat la plaj\u0103.<\/p>\n<p>Cartierul este cotat printre cele mai lini\u0219tite \u0219i sigure din Constan\u021ba \u0219i este de departe una dintre cele mai verzi zone ale ora\u0219ului, \u00een condi\u021biile \u00een care absen\u021ba unor zone verzi largi este una dintre marile probleme urbane ale municipiului. Tomis Nord este poarta de intrare \u00een Mamaia \u0219i are un ridicat poten\u021bial turistic. Este un areal bine structurat, cu construc\u021bii care au un regim de \u00een\u0103l\u021bime de la 4 la 12 etaje, cu un aspect aerat.<\/p>\n<p class=\" block-img\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/2caee3aa-7a93-414e-9409-b01c26538356_faleza-sud.jpg\" alt=\"\" \/><\/p>\n<h3>Faleza Sud \u0219i cartierele Km 4<\/h3>\n<p>Faleza Sud este unul dintre cartierele oficiale ale Constan\u021bei, fiind situat \u00een partea de sud a ora\u0219ului, aproape de linia litoralului, limitat de zona portuar\u0103. Cartierul are o ie\u0219ire direct\u0103 la mare \u0219i o plaj\u0103 neamenajat\u0103. Este cunoscut de const\u0103n\u021beni drept \u201ePoarta 6\u201d, dup\u0103 calea de acces \u00een port, cu acela\u0219i nume.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.storia.ro\/vanzare\/constanta\/\"><strong>Faleza Sud<\/strong><\/a> este o zon\u0103 ce are exclusiv blocuri, toate ridicate dup\u0103 1980, c\u00e2nd zona era teren viran, ceea ce face ca ansamblul s\u0103 fie bine sistematizat, tocmai pentru c\u0103 a fost construit de la zero. Exist\u0103 \u0219coli, spa\u021bii comerciale, pie\u021be, c\u0103i de acces largi, scuaruri cu zone verzi, locuri de joac\u0103. Cartierul include \u0219i o parte din Valea Portului.<\/p>\n<p>Kilometrul 4 continu\u0103 \u00een nordul cartierului Faleza Sud \u0219i face corp comun cu acesta. Denumirea arealului i se trage de la calea ferat\u0103 \u201eKm 4\u201d \u0219i \u00eenseamn\u0103 patru kilometri pe calea ferat\u0103, \u00eencep\u00e2nd de la Gara Veche, care a \u00eencetat s\u0103 mai func\u021bioneze \u00een 1960, fiind tot o zon\u0103 reziden\u021bial\u0103 format\u0103 doar case \u0219i vile.<\/p>\n<p>\u00cen ultimii ani, au \u00eenceput sa apar\u0103 \u0219i blocuri. \u00cen afara zonelor verzi din cur\u021bile caselor, este lipsit\u0103 de parcuri. \u00cen compensa\u021bie, pe str\u0103zile frumos \u0219i ordonat aliniate sunt mul\u021bi copaci viguro\u0219i.<\/p>\n<h3>Kilometrul 5 \u0219i cartierul Veterani<\/h3>\n<p>\u201eKilometrul 5\u201d este tot un cartier reziden\u021bial, \u00een partea de sud-est fa\u021b\u0103 de Faleza Sud. Nu are ie\u0219ire direct\u0103 la mare. Numele i se trage de la cei cinci kilometri care \u00eel despart de Gara Veche. Lipit de noul cartier Veterani, face aproape un corp comun cu acesta.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.storia.ro\/vanzare\/constanta\/q-km-5\/\"><strong>Kilometrul 5<\/strong><\/a> este format exclusiv din case individuale, toate av\u00e2nd curte. Perfect sistematizat \u0219i organizat, are acces la toate utilit\u0103\u021bile, str\u0103zi perfect aliniate, asfaltate, dar \u0219i verdea\u021b\u0103, de\u0219i nici acesta nu are un parc sau scuaruri verzi.<\/p>\n<p>Sudul cartierului Kilometrul 5 se \u00eenvecineaz\u0103 cu <a href=\"https:\/\/www.storia.ro\/vanzare\/q-veterani\/\"><strong>Veterani<\/strong><\/a>. \u00cen 1990, zona era teren viran. \u00cen 1994, a fost inclus \u00een intravilan, parcelat, iar unele dintre loturi au fost atribuite urma\u0219ilor veteranilor de r\u0103zboi (de aici i se trage \u0219i numele, devenit, \u00eentre timp, oficial). Cartierul a fost g\u00e2ndit ca un tot unitar, astfel c\u0103 s-a transformat, \u00eencet, \u00eentr-un areal reziden\u021bial frumos \u0219i lini\u0219tit. Cele mai multe dintre construc\u021biile de aici au fost realizate \u00een regie proprie. Zona, de\u0219i este foarte bine cotat\u0103, nu are str\u0103zi asfaltate, nu are iluminat public, iar utilit\u0103\u021bile au devenit accesibile pe cheltuiala proprietarilor.<\/p>\n<p><em>Constan\u021ba este un ora\u0219 cu multe particularit\u0103\u021bi. Acestea dau farmec, dar, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, sunt dovada unei dezvolt\u0103ri neuniforme, l\u0103sate la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii \u0219i la ritmul natural al pie\u021bei imobiliare. Efectul a fost c\u0103 s-a construit foarte mult \u00een cartierele vechi \u0219i au ap\u0103rut cartiere noi, mai ales la periferie. Strategia de viitor are la baz\u0103 un Ghid de Regenerare Urban\u0103, care urm\u0103re\u0219te o abordare integrat\u0103 a cartierelor, extinderea zonelor verzi, realizarea de piste pentru biciclete \u015fi revitalizarea \u00eentregului ora\u0219<\/em><\/p>\n<div class=\"css-h5fkc8\">\n<h2><span style=\"font-weight: 400;\">Harta cartierelor din Constan\u021ba<\/span><\/h2>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Harta de mai jos \u00ee\u021bi arat\u0103 ce cartiere din Constan\u021ba sunt pozi\u021bionate c\u00e2t mai aproape de malul m\u0103rii.<\/span><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-2707 size-full\" src=\"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/constanta-scaled.jpeg\" alt=\"harta cartiere constanta\" width=\"2130\" height=\"2560\" srcset=\"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/constanta-scaled.jpeg 2130w, https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/constanta-250x300.jpeg 250w, https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/constanta-852x1024.jpeg 852w, https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/constanta-768x923.jpeg 768w, https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/constanta-1278x1536.jpeg 1278w, https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/constanta-1704x2048.jpeg 1704w\" sizes=\"auto, (max-width: 2130px) 100vw, 2130px\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><i><span style=\"font-weight: 400;\">Constan\u021ba este un ora\u0219 cu multe particularit\u0103\u021bi. Acestea dau farmec, dar, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, sunt dovada unei dezvolt\u0103ri neuniforme, l\u0103sate la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii \u0219i la ritmul natural al pie\u021bei imobiliare. Efectul a fost c\u0103 s-a construit foarte mult \u00een cartierele vechi \u0219i au ap\u0103rut cartiere noi, mai ales la periferie. Strategia de viitor are la baz\u0103 un Ghid de Regenerare Urban\u0103, care urm\u0103re\u0219te o abordare integrat\u0103 a cartierelor, extinderea zonelor verzi, realizarea de piste pentru biciclete \u015fi revitalizarea \u00eentregului ora\u0219.\u00a0<\/span><\/i><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dac\u0103 ar fi s\u0103 clasific\u0103m ora\u0219ul-port Constan\u021ba dup\u0103 popularitate, foarte probabil ar ocupa unul dintre primele locuri; \u00eentr-un top \u00een ceea ce prive\u0219te num\u0103rul de locuitori, ar fi pe locul cinci, iar din punctul de vedere al importan\u021bei economice, s-ar clasa pe undeva \u00eentre locurile 10 \u0219i 20, \u00een func\u021bie de criteriile folosite. Constan\u021ba are &hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":232,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[88,103,89],"class_list":["post-373","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cartiere","tag-apartamente","tag-constanta","tag-vanzare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/373","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=373"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/373\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/232"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=373"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=373"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=373"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}