{"id":6138,"date":"2025-11-24T14:55:00","date_gmt":"2025-11-24T14:55:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/?p=6138"},"modified":"2025-11-24T14:55:09","modified_gmt":"2025-11-24T14:55:09","slug":"o-vila-monument-istoric-construita-in-1913-in-centrul-capitalei-se-vinde-cu-1-500-000-euro-pe-platforma-storia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/newsroom\/o-vila-monument-istoric-construita-in-1913-in-centrul-capitalei-se-vinde-cu-1-500-000-euro-pe-platforma-storia","title":{"rendered":"\u00a0O vil\u0103 monument istoric construit\u0103 \u00een 1913 \u00een centrul capitalei se vinde cu 1.500.000 euro pe platforma Storia"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><br><strong>O vil\u0103 monument istoric \u00een stil eclectic, ce dateaz\u0103 din 1913, <\/strong><a href=\"https:\/\/www.storia.ro\/ro\/oferta\/vila-cu-farmec-interbelic-unica-zona-capitale-renovata-IDFvwE\"><strong>se vinde cu 1.500.000 euro<\/strong><\/a><strong> pe<\/strong><a href=\"https:\/\/www.storia.ro\/\"><strong>Storia<\/strong><\/a><strong> \u2013 cea mai vizitat\u0103 platform\u0103 imobiliar\u0103 din Rom\u00e2nia. Casa are aproximativ 260 mp dispu\u0219i \u00eentre parter \u0219i etaj \u0219i este situat\u0103 pe Strada Paris, \u00een apropiere de Pia\u021ba Victoriei, \u00eentr-o zon\u0103 istoric\u0103 central\u0103. Are 8 camere, av\u00e2nd \u00een plus spa\u021biu de depozitare la subsolul par\u021bial \u0219i pod, dar \u0219i \u00een curte un garaj cu subsol \u0219i camer\u0103 deasupra. Casa prezint\u0103 elemente decorative de inspira\u021bie parizian\u0103 \u0219i farmecul autentic al perioadei antebelice, \u00eembin\u00e2nd ornamentele cu un interior generos, potrivit at\u00e2t pentru reziden\u021b\u0103 privat\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru un sediu de firm\u0103 sau activit\u0103\u021bi culturale. Investitorii pasiona\u021bi de arhitectur\u0103 \u0219i istorie au ocazia de a achizi\u021biona aceast\u0103 vil\u0103 care are elemente arhitecturale \u0219i decorative deosebite: br\u00e2ul sculptat cu motive vegetale, turnul acoperi\u0219ului cu dou\u0103 fle\u0219e, simboluri florale, \u00eenc\u0103perile ample \u0219i luminoase cu tavane \u00eenalte.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;Casa a fost martor\u0103 a evolu\u021biei ora\u0219ului din perioada antebelic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. A fost renovat\u0103 cu respect pentru istoria sa, iar toate elementele decorative din exterior au fost p\u0103strate, inclusiv t\u00e2mpl\u0103ria din lemn cu ochiuri multiple. Feroneria u\u0219ii \u0219i a marchizei de la intrare a fost p\u0103strat\u0103 \u0219i pus\u0103 \u00een valoare.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"948\" height=\"632\" src=\"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Storia-x-Ana-Rubeli-1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-6140\" srcset=\"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Storia-x-Ana-Rubeli-1.jpg 948w, https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Storia-x-Ana-Rubeli-1-300x200.jpg 300w, https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Storia-x-Ana-Rubeli-1-768x512.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 948px) 100vw, 948px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;Stilul arhitectural al vilei este Beaux-Arts. A fost dezvoltat de \u0218coala de Arte Plastice din Paris (\u00c9cole des Beaux-Arts), de unde \u00ee\u0219i ia numele, combin\u00e2nd elemente antice \u0219i din stiluri care se inspir\u0103 din Antichitatea Clasic\u0103, cum sunt Rena\u0219terea sau barocul.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1000\" height=\"667\" src=\"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Storia-x-Ana-Rubeli-6.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-6141\" srcset=\"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Storia-x-Ana-Rubeli-6.jpg 1000w, https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Storia-x-Ana-Rubeli-6-300x200.jpg 300w, https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Storia-x-Ana-Rubeli-6-768x512.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 1000px) 100vw, 1000px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cl\u0103direa prezint\u0103 o volumetrie compact\u0103, ridicat\u0103 pe un plan de form\u0103 aproape dreptunghiular\u0103. Fa\u021bada cl\u0103dirii este decorat\u0103 cu o friz\u0103 continu\u0103 \u00een partea de sus, decorat\u0103 cu lujeri de frunze de acant\u0103, cu o execu\u021bie de calitate. Lujerii se continu\u0103 cursiv \u0219i peste col\u021buri, f\u0103r\u0103 desp\u0103r\u021bituri for\u021bate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Deasupra frizei \u0219i sub acoperi\u0219 se afl\u0103 o corni\u0219\u0103 proeminent\u0103, bogat profilat\u0103, cu o succesiune de console mici decorative ce amintesc, la fel ca friza cu acante, de templele Greciei \u0219i Romei Antice.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"908\" height=\"606\" src=\"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Storia-x-Ana-Rubeli-7.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-6143\" srcset=\"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Storia-x-Ana-Rubeli-7.jpg 908w, https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Storia-x-Ana-Rubeli-7-300x200.jpg 300w, https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Storia-x-Ana-Rubeli-7-768x513.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 908px) 100vw, 908px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;Vila este marcat\u0103 de un turnule\u021b amplasat \u00een dreptul intr\u0103rii principale, un tambur ornamental cu arcad\u0103 semicircular\u0103, specific\u0103 stilului Beaux-Arts, ridicat peste planul fa\u021badei \u0219i&nbsp; prev\u0103zut cu un mic acoperi\u0219 piramidal \u00een solzi&nbsp; de tabl\u0103. Acoperi\u0219ul este realizat din tabl\u0103 tip romb, tipic pentru vilele elegante proiectate \u00eenainte de Marele R\u0103zboi. Aceast\u0103 \u00eenvelitoare romboidal\u0103 impune un joc geometric fin, care prinde lumina diferit \u00een func\u021bie de momentul zilei. Ansamblul este pus \u00een valoare de dou\u0103 elemente verticale metalice fine, tipice arhitecturii bucure\u0219tene din perioada Belle \u00c9poque.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Camerele ample \u0219i luminoase cu plafoane \u00eenalte au fost redecorate recent, dar p\u0103streaz\u0103 referin\u021be c\u0103tre trecut. Pozi\u021bionat\u0103 \u00eentr-un areal cu acces facil, casa ofer\u0103 tot confortul contemporan \u00eentr-un cadru elegant, \u00eenc\u0103rcat de istorie. Curtea de aproximativ 150 mp cu vegeta\u021bia ce ofer\u0103 protec\u021bie \u0219i echilibru \u00eentre densitatea urban\u0103 \u0219i nevoia de spa\u021biu verde, reprezint\u0103 o oaz\u0103 de lini\u0219te \u00een ton cu liniile arhitecturale ale fa\u021badei, o raritate pentru zona ultra-central\u0103 \u00een care se afl\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pere\u021bii sunt din zid\u0103rie de c\u0103r\u0103mid\u0103, iar plan\u0219eele sunt executate cu grinzi din lemn \u0219i termoizola\u021bie. Plafonul este tencuit pe \u0219ipci din lemn, iar acoperi\u0219ul are o structur\u0103 din lemn \u0219i \u00eenvelitoare din tabl\u0103 galvanizat\u0103. Pentru acces la etaj se folose\u0219te scara din lemn. Structura de rezisten\u021b\u0103 a construc\u021biei este realizat\u0103 cu funda\u021bii din beton, iar subsolul are pere\u021bii din beton. Accesul principal este marcat printr-o marchiz\u0103 metalic\u0103 decorativ\u0103, cu geam curbat, sus\u021binut\u0103 de console din fier forjat cu desen vegetal. Gardul metalic care a fost par\u021bial p\u0103strat reia motivele decorative ale feroneriei cl\u0103dirii, cre\u00e2nd o coeren\u021b\u0103 de ansamblu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Istoria parcelei duce p\u00e2n\u0103 la arhitectul elve\u021bian Louis Pierre Blanc, aici fiind trasat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea parcelarea care i-a preluat numele, de unde vine \u0219i numele str\u0103zii adiacente. Proiectul acestei \u00eemp\u0103r\u021biri de teren este unul dintre cele mai vechi din zon\u0103, fiind materializarea primelor inten\u021bii de a extinde Bucure\u0219tiul spre nord cu cartiere reziden\u021biale de un statut ridicat. De aceea aici exist\u0103 un ansamblu de cl\u0103diri foarte variat din punct de vedere stilistic \u0219i totu\u0219i echilibrat. O prim\u0103 cl\u0103dire cu dependin\u021be a fost edificat\u0103 pe acest lot de teren aflat \u00een proprietatea lui M. Paraschivescu \u00een 1913, dup\u0103 planurile arhitectului Cristo Sotiriu[1]. Ulterior proprietar era prof. S. M\u00e2ndrescu, urm\u00e2nd ca \u00een 1923 arhitectul Constantin Popescu s\u0103 adauge un corp nou. \u00cen 1937 proprietatea le apar\u021binea lui Ric\u0103 \u0219i Mariette Constantinescu. Arhitectul Cristo Sotiriu a proiectat monumentul \u201eAv\u00e2ntul \u021a\u0103rii\u201d din Constan\u021ba (demolat de trupele de ocupa\u021bie bulgare la doar 6 luni de la edificarea sa, \u00een 1916), a proiectat casa I. E. Abramoglu tot \u00een Constan\u021ba (disp\u0103rut\u0103) \u0219i casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, de pe Co\u0219buc, ast\u0103zi restaurat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cristo Sotiriu fusese angajat de prin\u021besa Elena Kretzulescu s\u0103 fac\u0103 unele lucr\u0103ri \u0219i moderniz\u0103ri la palatul \u0219i conacele sale. Prin\u021besa pe atunci c\u0103l\u0103torea prin ora\u0219 \u00eentr-un landou decorat cu garoafe ro\u0219ii, tras de doi cai albi cu hamuri albastre \u0219i locuia \u00een palatul de la marginea Ci\u0219migiului, de pe \u0218tirbei Vod\u0103. Cristo Sotiriu a devenit faimos din cauza&nbsp; implic\u0103rii sale \u00een jaful bijuteriilor de aur \u0219i perle ale prin\u021besei \u00een valoare de 300.000 lei \u0219i a altor 400.000 lei. De\u0219i amprentele sale au fost g\u0103site la locul faptei, printr-o metod\u0103 inovatoare pentru vremea respectiv\u0103, \u00een palatul Kretzulescu, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s-a descoperit c\u0103 nu fusese vinovat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cristo Sotiriu s-a n\u0103scut la 27 martie 1870 \u00een localitatea albanez\u0103 Pogradec. \u00cen 1875 s-a stabilit \u00eempreun\u0103 cu familia la Bucure\u015fti, apoi la Tulcea, unde a urmat clasele primare. A absolvit liceul la Gala\u0163i. \u00centre 1893-1898 a urmat cursurile facult\u0103\u021bii de inginerie civil\u0103 ale Universit\u0103\u0163ii din Padova. Stabilit la Vene\u0163ia, dup\u0103 6 ani de studii la Academia Regal\u0103 de Arte Frumoase a ob\u021binut \u0219i diploma de arhitect, pe \u0219tampila sa pe dosarele de autoriza\u021bie ap\u0103r\u00e2nd titulatura \u201earhitect diplomat de guvernul italian\u201d. A revenit \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1909 unde s-a bucurat de sprijinul reginei Elisabeta. A activat ini\u021bial la Constan\u021ba, ca pre\u0219edinte al unui birou de proiectare. S-a repatriat \u00een Albania \u00een 1920 \u0219i a devenit arhitectul Cur\u021bii Regale albaneze. A murit \u00een 1953. Considerat drept un pionier al arhitecturii culte albaneze, a fost declarat de c\u0103tre intelectualitatea ora\u0219ului Durr\u00ebs \u201eOm al secolului\u201d[2].<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pozi\u021bionarea vilei permite o perspectiv\u0103 deosebit\u0103 asupra \u00eemprejurimilor care \u00eentregesc povestea istoric\u0103 a locului, afl\u00e2ndu-se \u00eentr-o zon\u0103 reziden\u021bial\u0103 cu coagul\u0103ri locale de func\u021bii publice \u0219i private: cl\u0103direa guvernului, re\u0219edin\u021be de ambasadori, firme de lux, restaurante. Strada Paris (vechea Alee Blanc A) pe care se afl\u0103 vila este emblematic\u0103 pentru construc\u021bii elegante, oferind acces direct c\u0103tre artere majore: Bulevardul Aviatorilor, Bulevardul Kiseleff, Pia\u021ba Victoriei, Calea Doroban\u021bilor. Este un areal cu o configura\u021bie arhitectural\u0103 extrem de valoroas\u0103 \u0219i multiple monumente istorice. Zona protejat\u0103 p\u0103streaz\u0103 elemente de autenticitate ce confer\u0103 o elegan\u021b\u0103 aparte acestui nucleu bucure\u0219tean de excep\u021bie. Azi, pe Strada Paris, parc\u0103 \u00eenc\u0103 se mai simte atmosfera de epoc\u0103 a Bucure\u0219tilor, iar aceast\u0103 vil\u0103 cu monumentalitatea \u0219i arhitectura sa a\u0219teapt\u0103 s\u0103 duc\u0103 povestea Belle Epoque mai departe.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acest material a fost realizat \u00een parteneriat cu Ana Rubeli, specialist \u00een patrimoniu \u0219i fondator al Asocia\u021biei Culturale Aici a stat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">[1] Sursa: Oana Marinache, Revista ArhiTur, nr. 6\/2019, Editura Istoria Artei<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">[2] Sursa: Mihai Petre Georgescu, \u201eAv\u00e2ntul \u021b\u0103rii:&nbsp; Constan\u021ba \u0219i Bucure\u0219ti &#8211; Monumente ale campaniei din 1913\u201d, Bucure\u0219ti Materiale de Istorie \u0219i Muzeografie XXVI, Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti, 2012<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">***<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O vil\u0103 monument istoric \u00een stil eclectic, ce dateaz\u0103 din 1913, se vinde cu 1.500.000 euro peStoria \u2013 cea mai vizitat\u0103 platform\u0103 imobiliar\u0103 din Rom\u00e2nia. Casa are aproximativ 260 mp dispu\u0219i \u00eentre parter \u0219i etaj \u0219i este situat\u0103 pe Strada Paris, \u00een apropiere de Pia\u021ba Victoriei, \u00eentr-o zon\u0103 istoric\u0103 central\u0103. Are 8 camere, av\u00e2nd \u00een &hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6142,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[30,28],"tags":[],"class_list":["post-6138","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-case-cu-biniste","category-newsroom"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6138","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6138"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6138\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6142"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6138"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6138"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.storia.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6138"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}