Palatul Spiltz - Proprietate Unica in Brasov

Palatul Spiltz (Spitz Palota) de pe strada Mureşenilor nr. 5 a fost ridicat în anul 1912 de către arhitectul Albert Schuler pentru Albert Spitz.

Se inchiriază etajul 1 și etajul 2, open space, in suprafață totală de 440 mp utili la care se adaugă podul cu o suprafață de 330 mp, rezultând un spatiu util total de 770 mp.
Proprietatea necesită investiții la interior, la cerere se pot furniza detalii complete.
Cu o arhitectură unică şi cu faţada care se face uşor remarctă este una din cele mai frumoase clădiri din Braşov. Din balcoane şi de pe terasa retrasă se vede Piaţa Sfatului, Biserica Neagră, Cetăţuia de pe Strajă, Tâmpa şi toată strada Mureşenilor, iar din curtea interioară se vede Turnul Negru. Clădirea mai are o ieşire în spate care dă în stradă După Ziduri unde sunt celebrele Catacombe.

În anii "20 în această clădire a trăit familia Baciu loan şi Elisabeta, parinţii poetului Ştefan
Baciu, unde a locuit şi poetul Ştefan Baciu după ce familia a părăsit locuinţa de pe str. Michael Weiss. Au mai locuit deasemenea Doctorul Valeriu Negrilă, maiorul Mihăilescu, tipograful Boerescu, soţii Wilhelm şi Emilie Schreiber (co-proprietari ai fabricii, Scherg").
În partea din spate a curţii acestei clădiri se află o locuinţă stilată, unde a locuit Valeriu Negrilă, unul dintre medicii ginecologi apreciaţi în oraş.

Clădirea avea la stradă două pravălii: ,,,Lischka", mode bărbăteşti şi Librăria Cooperativa Enea, Stinghe şi Tigoiu, iar în perioada interbelică la etaj a funcţionat o sala de balet. La parter a funcţionat Banca Comercială Ungară din Pesta.

Pereţii de pe casa scării au fost acoperiţi cu ornamente Art Nouveau, maximul de popularitate al stilului fiind între anii 1890 - 1910. Un obiectiv major al Art Nouveau-ului a fost de a reduce diferenţele dintre artele plastice tradiţionale (în special pictură şi sculptură) şi cele aplicate. A fost cel mai des folosit în amenajări interioare, arte grafice, mobilă, sticlărie, textile, ceramică, bijuterii şi lucrări metalice.

Etajul 2 are şi el o suprafaţă utilă de 220 metri pătraţi. Compartimentarea este predominant Open Space. Deasemenea lucrările au fost demarate şi la acest nivel. Avem la ferestrele principale 3 balcoane de unde se poate admira frumuseţea cărămizie a acoperişurilor centrului istoric.
Geamurile, uşile, balustradele şi feroneria au fost conservate şi recondiţionate pentru a păstra caracterul unic al acestei proprietăţi.

Clădirea este pusă în valoare de celelate proprietăţi bijuterie ale oraşului Braşov:
La intersecţia Bulevardului Ferdinand (bd. Eroilor azi) cu Şirul Inului (str. Mureşenilor azi), pe locul vechii Porţi a Vămii (peste drum de Rectorat), se află primul palat Czell, construit în 1901 (e cunoscut că locul unde a fost "Groapa cu bere", la subsolul fostului restaurant "Ursu" - proprietar a fost Nicolae Cătănoiu, tatăl poetului Nicholas Catanoy, stabilit în Germania). Palatul are două etaje, turnuri şi basoreliefuri cu îngeri şi sori. I se spunea chiar "Palatul Soarelui". Azi, clădirea e destinată locuinţelor şi spaţiilor comerciale. Practic, fraţii Czell nu au ridicat aceste palate pentru a locui în ele, ci pentru a le închiria celor cu dare de mână, ca locuinţe sau ca spaţii de lucru sau comerciale. Al doilea palat Czell construit este astăzi sediul Băncii Naţionale Braşov.
Al treilea palat Czell, ceva mai modest, se află pe str. Mureşenilor, a doua clădire după Biserica Romano-Catolică - e uşor de recunoscut după ornamentele dantelate.
La nr. 7 se află clădirea care adăpostea hotelul Europa, nu cel mai luxos, dar apreciat de negustorii care veneau la târg pe Poarta Vămii - clădirea vă fi transformată în cinematograful Corso (numit după 1950, Popular). Tot înainte de naţionalizare, la nr. 8 era deschisă Casa de modă "Samuel" (pentru femei, în special), iar la nr. 9 era croitoria pentru domni a lui Aron Zsigmond. La capătul străzii Mureşenilor (spre Livada Poştei) se află un edificiu fastuos, construit între 1881-1884, în stil neorenascentist, după proiectul arhitectului Peter Bartesch - iniţial a fost Palatul Institutului General de Pensii, acum e sediul Rectoratului Universităţii "Transilvania". În perioada interbelică fiinţa la parter elegantul restaurant cu terasă "Transilvania" al cărui proprietar era Moise Popa. La etaj a funcţionat Prefectura.
Casa memorială Gheorghe Dima, pe Şirul Gheorghe Dima nr. 3, inaugurată în anul 1960 în fosta locuinţă a lui Gheorghe Dima (28 septembrie 1847 - 4 iunie 1925) s-a născut în Şcheii Braşovului şi a murit la Cluj; a fost compozitor, dirijor şi pedagog român.

Pentru detalii suplimentare şi vizionare vă rugăm să ne contactaţi!
Comision intermediere 50% din prima lună de chirie.
0768991199