Ghid seismic: Cum evaluezi riscul de prăbușire a unei clădiri în caz de cutremur, pas cu pas
Anul acesta s-au împlinit 48 de ani de la cutremurul din 4 Martie 1977. Suntem mai pregătiți? Știm mai multe despre clădirile în care locuim? Dar clădirile în care vom locui Sud-estul României este o zonă întinsă de hazard seismic, cu epicentrul în Vrancea. Aici coliziunea a trei plăci tectonice – Placa Est-europeană și Subplăcile Moesică și Intra‑Alpină – a cauzat desprinderea unui bloc litosferic, în prezent fiind scufundat în manta. Iar aceste vești fac din București capitala cu cel mai ridicat nivel de risc seismic din Europa.
Întrebările persistă: Cum trăim în apropierea și probabilitatea unui cutremur de mare magnitudine? Cum privim clădirile în care locuim sau intenționăm să ne mutăm? Și ce metode preventive de diminuare a pagubelor sunt chiar în mâinile noastre? Găsește răspunsurile în cele ce urmează!
- Ce înseamnă riscul seismic și cum este clasificat în România?
- Cum identifici dacă o clădire este vulnerabilă la cutremure?
- Ce presupune expertiza seismică și când este necesară?
- Cum afli dacă un imobil are risc seismic?
- Pași pentru siguranța ta atunci când cumperi sau închiriezi un imobil
- Webinarul Real Estate. Real Talk dedicat cutremurelor
- Întrebări frecvente
Ce înseamnă riscul seismic și cum este clasificat în România?
Riscul seismic reprezintă probabilitatea ca o clădire să fie deteriorată sau să se prăbușească în urma unui cutremur, în funcție de factori precum structura, materialele folosite, anul construcției și amplasamentul. În România, normativul P100-3/2019 reglementează clasificarea clădirilor în funcție de vulnerabilitatea lor la seisme.
Această clasificare este vitală, mai ales în orașe precum București, unde există numeroase blocuri cu risc seismic, multe încadrate în clasele superioare de risc. Înțelegerea riscului seismic te ajută să iei decizii informate, fie că vrei să cumperi un apartament, să închiriezi sau să verifici siguranța locuinței actuale.
Mai puțin de 2% dintre construcțiile din București au fost expertizate seismic. Motivul se datorează procesului greoi, îndelungat și costisitor. Expertizarea unui bloc interbelic costă aproximativ 5.000 – 6.000 euro, iar în cazul blocurilor mari de locuințe, construite după 1939, costurile și mobilizarea de resurse umane și de timp cresc substanțial.
Nu există clădiri fără risc seismic în București și împrejurimi. O clădire poate avea risc ridicat sau scăzut, dar niciodată zero, pentru că prin amplasarea pe harta seismică este supusă hazardului.
Așadar, o clădire ce nu se regăsește pe lista imobilelor cu risc seismic este doar o clădire care nu a fost expertizată. Găsești lista clădirilor încadrate în clase de risc seismic pe site-ul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic [1].
Clasele de risc seismic (RS1 – RS4) și ce reprezintă fiecare
Așa cum menționam într-un articol de blog anterior, în care vorbeam despre riscul seismic al unei clădiri și harta riscului seismic în București, clădirile din România sunt împărțite în patru clase de risc seismic, de la RS1, cel mai periculos, la RS4, cel mai sigur. Iată ce înseamnă fiecare!
- Risc seismic 1 (RS1)
Clădirile din această categorie au un risc ridicat de prăbușire la un cutremur de proiectare (care poate avea o accelerație de 0,25g în București). Acestea necesită consolidare urgentă, fiind considerate nesigure. Majoritatea sunt construcții vechi, dinainte de 1963, sau blocuri cu probleme structurale grave.
- Risc seismic 2 (RS2)
Clădirile pot suferi degradări structurale majore, dar își păstrează, probabil, stabilitatea. Totuși, necesită intervenții de consolidare. Ce înseamnă risc seismic 2? Înseamnă că locatarii sunt expuși riscurilor, iar costurile de reparații post-cutremur pot fi mari.
- Risc seismic 3 (RS3)
Aceste clădiri pot avea degradări minore, dar siguranța locatarilor nu este grav afectată. Pagubele sunt, de obicei, nestructurale (fisuri în pereți, căderi de tencuială). Consolidarea poate fi opțională.
- Risc seismic 4 (RS4)
Clădirile respectă normele seismice moderne și sunt considerate sigure, cu un răspuns similar construcțiilor noi.
Pe lângă aceste clase, mai există și categoriile istorice U1, U2, U3, folosite în anii ’90, care indicau urgența consolidării. Astăzi, clădirile U1 și U2 sunt, de obicei, echivalate cu RS1 sau RS2, conform AMCCRS.
În cazul unui cutremur de mare magnitudine, nu doar clădirile vulnerabile din centrul Bucureștiului suferă de pe urma prăbușirii, ci și zonele adiacente din cauza blocării unor segmente de drumuri.
Pe www.dupacutremur.ro vezi cum arată Bucureștiul post-seism [2]. Găsești o hartă interactivă a clădirilor vulnerabile, aria aproximativă în caz de colaps și segmente de drum în risc de blocaj din cauza dărâmăturilor.Inițiativa proiectului este amprenta colaborării dintre Re:Rise și geo-spatial.org și o invitație la prevenție și învățare pe care te încurajăm și noi să o primești în casa ta.
Cum identifici dacă o clădire este vulnerabilă la cutremure?
Identificarea vulnerabilității unei clădiri implică o combinație de observații vizuale, verificarea documentelor tehnice și înțelegerea contextului construcției. Unele blocuri din București, mai ales cele din zone seismice centrale, sunt cunoscute pentru riscul lor ridicat. Iată ce trebuie să urmărești pentru a evalua riscul seismic al unei clădiri!
Indicii vizuale – fisuri, deformări, structură veche
Primul pas este să inspectezi clădirea cu atenție. Semnele vizuale pot indica probleme structurale. Iată ce să cauți!
- Fisuri diagonale sau verticale în pereți, mai ales la colțuri sau în jurul ferestrelor. Acestea pot fi rezultatul cutremurelor anterioare sau al slăbiciunii structurale.
- Deformări ale planșeelor sau pereților, care pot indica o structură slăbită.
- Clădiri cu parter moale, adică blocuri cu magazine sau parcări la parter, unde rigiditatea este scăzută, ceea ce crește riscul de colaps.
- Materiale deteriorate, cum ar fi zidăria crăpată sau tencuiala căzută, mai ales la clădirile din perioada interbelică (1921-1940).
Aceste indicii nu sunt suficiente pentru o evaluare completă, dar te pot alerta asupra necesității unei expertize seismice.
Verificarea documentației tehnice a imobilului
Documentația tehnică este esențială pentru a înțelege starea structurală a clădirii. Conform AMCCRS, o expertiză seismică detaliată include:
- inspectarea tuturor unităților din clădire, inclusiv apartamentele.
- măsurători ale elementelor structurale (stâlpi, grinzi, planșee).
- teste de laborator pentru proprietățile materialelor (beton, oțel, zidărie).
- studii geotehnice pentru a evalua solul pe care este construită clădirea.
Expertiza trebuie realizată de un inginer atestat, cu minimum 12 ani de experiență, conform AICPS [3]. Dacă documentația lipsește sau este incompletă, solicită o nouă expertiză, mai ales pentru clădirile din București, unde multe blocuri sunt incluse pe lista cu risc seismic.
Importanța anului construcției în evaluare
Anul construcției este un indicator-cheie al riscului seismic, deoarece reflectă normele seismice aplicate la momentul respectiv. Conform Storia, clădirile din București pot fi grupate astfel:
- Înainte de 1963: majoritatea sunt vulnerabile, construite fără norme seismice stricte. Multe sunt încadrate în risc seismic 1 sau risc seismic 2.
- 1963-1977: perioada include blocuri cu risc variabil, mai ales cele cu peste opt etaje, care pot avea probleme structurale dacă nu au fost consolidate.
- Post-1977: normele seismice s-au înăsprit după cutremurul din 1977, iar clădirile din această perioadă sunt, în general, mai sigure.
- Post-1990: construcțiile moderne respectă standarde actualizate și sunt, de obicei, în RS3 sau RS4, dar calitatea materialelor și a execuției contează.
Verifică anul construcției pe hartablocuri.ro [4], o resursă utilă pentru București și alte orașe.
👉 Citește și Bloc monolit vs bloc prefabricat – cum faci diferența, pentru un plus de siguranță în caz de cutremur, pe blogul Storia!
Ce presupune expertiza seismică și când este necesară?
O expertiză seismică este o analiză tehnică amănunțită care evaluează rezistența unei clădiri la cutremure. Iată ce implică!
- Analiza structurii (stâlpi, grinzi, ziduri portante).
- Teste pentru a determina calitatea materialelor.
- Simulări pentru a estima comportamentul clădirii la un seism de proiectare.
- Recomandări pentru consolidare, dacă este cazul.
Expertiza este necesară în mai multe situații:
- când cumperi sau închiriezi un apartament, pentru a verifica siguranța.
- înainte de modificări structurale, cum ar fi recompartimentarea.
- pentru obținerea unei asigurări, deoarece clădirile din RS1 și RS2 pot avea restricții.
- în cazul în care clădirea este pe o listă cu risc seismic în București, disponibilă la AMCCRS.
Costurile variază în funcție de dimensiunea clădirii, dar investiția merită pentru siguranța ta.
Cum afli dacă un imobil are risc seismic?
Pentru a verifica riscul seismic al unui imobil, iată cum trebuie să procedezi!
- Consultă lista oficială AMCCRS: Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic publică liste actualizate cu clădirile expertizate din București, disponibile pe amccrs-pmb.ro.
- Folosește hartablocuri.ro: această platformă îți permite să verifici anul construcției și, uneori, clasa de risc seismic a blocurilor din București și alte orașe.
- Cere documentația proprietarului: dacă imobilul a fost expertizat, proprietarul trebuie să îți arate raportul tehnic.
- Solicită o expertiză independentă: dacă nu există informații recente, angajează un inginer atestat pentru o evaluare.
În București, zonele seismice variază, dar centrul orașului (Calea Victoriei, Lipscani) și cartierele vechi au multe clădiri cu risc seismic 1 sau 2.
👉 Află mai multe despre clădirile din capitală dintr-un articol anterior de pe blog în care îți povesteam care sunt cele mai sigure și nesigure zone din București în caz de cutremur!
Pași pentru siguranța ta atunci când cumperi sau închiriezi un imobil
Au trecut 48 de ani de la ultimul mare cutremur din România și probabilitatea unui cutremur face deciziile imobiliare foarte calculate. Siguranța clădirii în care trăim este cap de lista în priorități atunci când ne mutăm cu chirie sau achiziționăm un apartament. Iată în ce constă evaluarea unui apartament și cum verifici pas cu pas cât de sigur este un bloc din București în caz de cutremur!
1. Verifică listele oficiale de expertizare a clădirilor cu risc seismic
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din cadrul Primăriei Capitalei publică listele clădirilor pe platforma sa. Acolo vei găsi clădirile după adresă, când au fost evaluate și care este clasa de risc în care au fost încadrate. Dacă nu găsești informații despre clădire, analizează clădirile similare din zona care te interesează și extrapolează informația.
2. Mapează gradul de accesibilitate al zonei în caz de cutremur
Harta www.dupacutremur.ro , menționată și anterior, te ajută să faci o analiză a clădirilor vulnerabile din zonă și să vezi cum ar arăta un colaps al lor în caz de cutremur, cât de ușor le-ar fi salvatorilor să ajungă în zonă din cauza dărâmăturilor.
3. Pune întrebări despre clădire și analizează documentația
Iată lista de întrebări cu care mergi la vizionare!
- Care este anul de începe a construcției? Dar de finalizare?
- Sunt documentate expertize tehnice sau reparații după 1977?
- Apartamentul a suferit schimbări – pereți sparți, supraetajări?
- Există spații comerciale sau parcări la parterul blocului?
4. Deschide ochii și privește semnele
Bineînțeles, este recomandat să vizionezi clădirea și apartamentul cu un arhitect, inginer sau, cel mai bine, un inginer constructor. Dar pentru că nu suntem toți norocoși să avem un astfel de prieten prin preajmă, sunt câteva aspecte de suprafață care pot da de gândit și unui ochi neavizat.
Fațada sau pereții interiori ai blocului pot trăda semne ale cutremurelor trecute care, în timp, erodează și mai mult stabilitatea. De asemenea, fisurile în X mai sus de etajul 1 sunt foarte importante și un motiv de îngrijorare. Prezența lor marchează urmările cutremurului din 1977 și semne vizibile că respectiva clădire a stat mai bine de 40 de ani fără intervenții, iar în timpul acesta s-a infiltrat apă ce a înghețat, dezghețat și măcinat tencuiala.
La polul opus, semne vizibile de rezistență sunt prezența grinzilor la interior. Deși estetic nu sunt pe placul celor care caută casă, grinzile care ies din planul tavanului, asigură stabilitate structurală.
5. Cere părerea unui expert contra-cost
Expertizarea tehnică a unei clădiri costă între 1,5 – 2 euro pe m2 de suprafață construită și ajunge la aproximativ 6.000 euro pentru blocurile interbelice.
O alternativă expertizei tehnice este consultanța oferită de un expert, ideal inginer constructor. Părerea unui expert și procesul verbal emis nu reprezintă un punct de vedere prevăzut de lege, însă oferă un sfat avizat cu privire la o eventuală investiție imobiliară.
Webinarul Real Estate. Real Talk dedicat cutremurelor
Storia.ro, în parteneriat cu Business Magazine, a organizat pe 4 martie 2022 o ediție specială a webinarului Real Estate. Real Talk, dedicată cutremurelor. Cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la ultimul mare seism din 1977, a fost invitat pe Matei Sumbasacu, structurist și fondator al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise, pentru a ajuta la demontarea unor mituri despre cutremure și la construirea unor metode de prevenție acasă.
👉 Webinarul Real Estate. Real Talk, organizat de Storia.ro în parteneriat cu Business Magazin, poate fi urmărit gratuit pe canalul de YouTube storia_ro.
Totodată, într-o analiză Storia.ro și Re:Rise din 2022, la împlinirea a 45 de ani de la cutremurul care a zguduit România pe 4 martie 1977, este adusă în atenția tuturor atitudinea românilor față de riscul seismic, pentru a contribui la o mai bună informare. Storia a întrebat românii interesați să cumpere, închirieze, vândă sau dea în chirie o proprietate cât de teamă le e de un alt mare cutremur, când cred că ar putea fi următorul, cât de mult contează riscul seismic în decizia lor, în ce măsură știu să se protejeze în caz de seism.
În urma acestei analize, 1 din 2 români nu știe sau nu crede că există lucruri pe care le poate face imediat pentru a fi mai protejat în caz de cutremur. Este una dintre concluziile chestionarului publicat pe Storia.ro și OLX Imobiliare, ce a colectat răspunsuri de la 2967 de respondenți la nivel național.
Întrebări frecvente
Sunt obligat să fac expertiza dacă cumpăr o clădire veche?
Nu există o obligație legală, dar este foarte recomandat, mai ales pentru clădirile construite înainte de 1977. O expertiză seismică îți oferă siguranță și poate influența valoarea proprietății, conform AMCCRS.
Pot să vând o locuință cu risc seismic fără să informez cumpărătorul?
Nu, legislația te obligă să dezvălui clasa de risc seismic a imobilului, conform Evmarket. Ascunderea acestei informații poate duce la dispute legale.
Clădirea a fost renovată – mai e valabil riscul seismic declarat anterior?
Renovările estetice (zugrăveli, gresie) nu reduc riscul seismic. Doar consolidarea structurală, urmată de o nouă expertiză, poate schimba clasa de risc.
Evaluarea riscului seismic este esențială pentru siguranța în România, o țară cu risc seismic ridicat. Înțelegerea clasificării (RS1-RS4), identificarea semnelor de vulnerabilitate, verificarea documentației și a anului construcției, precum și solicitarea unei expertize sunt esențiale. Folosește resurse precum cele prezentate în articol și listele AMCCRS pentru a te informa și a lua decizii în cunoștință de cauză!
Referințe
[1] https://amccrs-pmb.ro/lista-imobile-2/ (AMCCRS) [2] www.dupacutremur.ro
