Ghid seismic: Cum evaluezi riscul de prăbușire a unei clădiri în caz de cutremur, pas cu pas

12 aprilie 2022

Publicat de storia

Ghid seismic: Cum evaluezi riscul de prăbușire a unei clădiri în caz de cutremur, pas cu pas

Anul acesta s-au împlinit 45 de ani de la cutremurul din 4 Martie 1977. Suntem mai pregătiți? Știm mai multe despre clădirile în care locuim? Dar clădirile în care vom locui?

SE-ul României este o zonă întinsă de hazard seismic, cu epicentrul în Vrancea. Aici coliziunea a trei plăci tectonice - Placa Est-europeană și Subplăcile Moesică și Intra‑Alpină – a cauzat desprinderea unui bloc litosferic, în prezent fiind scufundat în manta. Iar aceste vești fac din București capitala cu cel mai ridicat nivel de risc seismic din Europa.

Întrebările persistă: Cum trăim în apropierea și probabilitatea unui cutremur de mare magnitudine? Cum privim clădirile în care locuim sau intenționăm să ne mutăm? Și ce metode preventive de diminuare a pagubelor sunt chiar în mâinile noastre? Răspunsurile continuă în cele ce urmează. 

Storia.ro, în parteneriat cu Business Magazine, a organizat pe 4 martie 2022 o ediție specială a webinarului Real Estate. Real Talk, dedicată cutremurelor. Cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la ultimul mare seism din 1977, l-am invitat pe Matei Sumbasacu, structurist și fondator al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise, să ne ajute să demolăm mituri despre cutremure și să construim metode de prevenție acasă. 

Urmează-ne într-un ghid practic de evaluare a siguranței unei clădiri, cu preponderență blocuri de apartamente în București. 

  • București: 98% de clădiri neexpertizate seismic și 1 hartă a clădirilor vulnerabile
  • Pașii verificare clădire pentru risc seismic
  • Pregătit într-un oraș nepregătit

București: 98% de clădiri neexpertizate seismic și 1 hartă a clădirilor vulnerabile

Mai puțin de 2% dintre construcțiile din București au fost expertizate seismic. Motivul se datorează procesului greoi, îndelungat și costisitor. Expertizarea unui bloc interbelic costă aproximativ 5.000 – 6.000 euro, iar în cazul blocurilor mari de locuințe, construite după 1939, costurile și mobilizarea de resurse umane și de timp cresc substanțial. 

Nu există clădiri fără risc seismic în București și împrejurimi. O clădire poate avea risc ridicat sau scăzut, dar niciodată zero, pentru că prin amplasarea pe harta seismică este supusă hazardului. 

Așadar, o clădire ce nu se regăsește pe lista imobilelor cu risc seismic este doar o clădire care nu a fost expertizată. Găsești lista clădirilor încadrate în clase de risc seismic pe site-ul Primăriei de Municipiului București.

- Clasele de risc seismic din https://amccrs-pmb.ro/cladiri

În cazul unui cutremur de mare magnitudine, nu doar clădirile vulnerabile din centrul Bucureștiului suferă de pe urma prăbușirii, ci și zonele adiacente din cauza blocării unor segmente de drumuri. 

Pe www.dupacutremur.ro vezi cum arată Bucureștiul post-seism. Găsești o hartă interactivă a clădirilor vulnerabile, aria aproximativă în caz de colaps și segmente de drum în risc de blocaj din cauza dărâmăturilor. Inițiativa proiectului este amprenta colaborării dintre Re:Rise și geo-spatial.org și o invitație la prevenție și învățare pe care te încurajăm și noi să o primești în casa ta. 

Pașii verificare clădire pentru risc seismic

Au trecut 45 de ani de la ultimul mare cutremur din România și probabilitatea unui cutremur face deciziile imobiliare foarte calculate. Siguranța clădirii în care trăim, ne mutăm cu chirie sau achiziționăm un apartament este cap de lista în priorități. 

Iată cum verifici pas cu pas cât de sigur este un bloc din București în caz de cutremur. 

#1 Verifică listele oficiale de expertizare a clădirilor cu risc seismic 

Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din cadrul Primăriei Capitalei publică listele clădirilor pe platforma https://amccrs-pmb.ro/cladiri. Aici găsești clădirile după adresă, când au fost evaluate și care este clasa de risc în care au fost încadrate.

Dacă nu găsești informații despre clădire, analizează clădirile similare din zona care te interesează și extrapolează informația. 

#2 Mapează gradul de accesibilitate al zonei în caz de cutremur

Harta www.dupacutremur.ro , menționată și anterior, te ajută să faci o analiză a clădirilor vulnerabile din zonă și să vezi cum ar arăta un colaps al lor în caz de cutremur, cât de ușor le-ar fi salvatorilor să ajungă în zonă din cauza dărâmăturilor.  

#3 Pune întrebări despre clădire și analizează documentația

Iată lista de întrebări cu care mergi la vizionare: 

  • Care este anul de începe a construcției? Dar de finalizare?
  • Sunt documentate expertize tehnice sau reparații după 1977?
  • Apartamentul a suferit schimbări - pereți sparți, supraetajări?
  • Există spații comerciale sau parcări la parterul blocului?  

#4 Deschide ochii și privește semnele 

Bineînțeles, este recomandat să vizionezi clădirea și apartamentul cu un arhitect, inginer sau, cel mai bine, un inginer constructor. Dar pentru că nu suntem toți norocoși să avem un astfel de prieten prin preajmă, sunt câteva aspecte de suprafață care pot da de gândit și unui ochi neavizat. 

Fațada sau pereții interiori ai blocului pot trăda semne ale cutremurelor trecute care, în timp, erodează și mai mult stabilitatea. 

Fisurile în X mai sus de etajul 1 sunt foarte importante și un motiv de îngrijorare. Prezența lor marchează urmările cutremurului din 1977 și semne vizibile că respectiva clădire a stat mai bine de 40 de ani fără intervenții, iar în timpul acesta s-a infiltrat apă ce a înghețat, dezghețat și măcinat tencuiala.

La polul opus, semne vizibile de rezistență sunt prezența grinzilor la interior. Deși estetic nu sunt pe placul celor care caută casă, grinzile care ies din planul tavanului, asigură stabilitate structurală. 

#5 Cere părerea unui expert contra-cost 

Expertizarea tehnică a unei clădiri costă între 1,5 - 2 euro pe m2 de suprafață construită și ajunge la aproximativ 6.000 euro pentru blocurile interbelice.

O alternativă expertizei tehnice este consultanța oferită de un expert, ideal inginer constructor. Părerea unui expert și procesul verbal emis nu reprezintă un punct de vedere prevăzut de lege, însă oferă un sfat avizat cu privire la o eventuală investiție imobiliară.

Pregătit într-un oraș nepregătit

Am întrebat românii interesați să cumpere, închirieze, vândă sau dea în chirie o proprietate cât de teamă le e de un alt mare cutremur, când cred că ar putea fi următorul, cât de mult contează riscul seismic în decizia lor, în ce măsură știu să se protejeze în caz de seism. 

1 din 2 români nu știe sau nu crede că există lucruri pe care le poate face imediat pentru a fi mi protejat în caz de cutremur

Este una dintre concluziile chestionarul publicat pe Storia.ro și OLX Imobiliare, ce a colectat răspunsuri de la 2967 de respondenți la nivel național.

Am pregătit o serie de măsuri ce pot fi luate pe loc. 

Informațiile din acest ghid sunt extrase din webinarul Real Estate. Real Talk, organizat de Storia.ro în parteneriat cu Business Magazin. 

Urmărește webinarul gratuit pe canalul de YouTube storia_ro: Înregistrare webinar

Ultima editare: 12 aprilie 2022

Dă share în social media