Cele mai sigure cartiere din Cluj-Napoca. Zone în care merită să locuiești

13 ianuarie 2022

Publicat de storia

Cele mai sigure cartiere din Cluj-Napoca. Zone în care merită să locuiești

Al patrulea ca importanță economică după București, Iași și Constanța, Cluj-Napoca este al doilea cel mai populat oraș din România și unul dintre cele câteva care se dezvoltă într-un ritm ce poate fi considerat amețitor, iar ca dovadă în acest sens este suficient să amintim că este primul municipiu, după Capitală, în care s-a dat undă verde pentru construcția unei linii de metrou. 

Capitala istorică a Transilvaniei

Clujul este un oraș cosmopolit. Simplul fapt că are nume specific în maghiară (Kolozsvár), germană (Klausenburg), idiș (Cloizânburg) la care își adaugă și apelativul dacic de Napoca, de la numele unor triburi așezate aici înainte de cucerirea romană din anul 106 e.n., dovedește asta. Menționat în documente pentru prima dată de geograful grec Claudius Ptolemeu, încă din perioada preromană, prima atestare documentară a Clujului datează din 124 e.n. 

Clujul este unul dintre orașele care definesc România. Diversitatea etnică a populației este  motorul și factorul care a consolidat poziția de centru economic, cultural și universitar esențial al Transilvaniei.  

Este greu de estimat cu precizie populația orașului. Cert este că se apropie de 350.000 în perioada anului școlar, prin prezența a circa 50.000 de studenți și datorită migrației zilnice din comunele Florești, Baciu, Apahida și Gilău. Se estimează că primul oraș care va depăși un milion de locuitori, după București, va fi Clujul, iar acest moment este anticipat să se producă în 2030, dacă ritmul actual de creștere demografică a municipiului se va menține. 

Din punctul de vedere al dezvoltării generale, Cluj-Napoca este a doua cea mai mare economie locală din România, după București, cu cea mai mare creștere din toată Uniunea Europeană între anii 2000 și 2020, produsul intern brut triplându-se. PIB-ul Clujului în 2020 era estimat la 39 de miliarde de lei. 

Are patru parcuri industriale – Tetarom I, II, III și IV – unde activează 50 de firme. Cea mai mare pondere o au Uzinele de Material Rulant, unde muncesc 50.000 de oameni. Lor li se adaugă companii multinaționale (Emerson, De'Longhi, Fujikura, Bosch) și firme mai mici autohtone, dar cu renume: Clujana, Electrogrup, EnergoBit, Napomar, Sanex, Sinterom, Napolact, Ursus Breweries, Farmec, Terapia, Napochim și altele.

Domeniul IT, veritabil combustibil pentru economia locală și nu numai, înseamnă 20.000 de angajați și o cifră de afaceri care a depășit un miliard de euro. Printre firmele IT active în Cluj se numără Porsche Engineering, Bosch Engineering, Endava, Accenture, Siemens, Dell, Garmin, Betfair, NTT și Bombardier.

Evoluția locativă a Clujului

În 1822, Dubai avea circa 800 de locuitori și era un sat de pescuitori de perle. Principiul care l-a adus unde este azi a fost „Construiți și vor veni!”, fapt valabil oriunde, oricând. Clujul este dovada concretă a progresului care are ca temelie evoluția imobiliară.

În 2021, piața construcțiilor finalizate, în curs sau în stadiul de proiect ori autorizare prin regenerare urbană se ridică la trei miliarde de euro, mai mult de jumătate din aceasta fiind destinată segmentului rezidențial. Și mai concret este vorba despre 2.042 de proiecte, dintre care 1.158 sunt blocuri de apartamente, vile sau alte tipuri de construcții rezidențiale (la finele lui 2021). 

Dezvoltarea imobiliară care suflă în ceafa Bucureștiului în ceea ce privește investițiile și volumul lucrărilor are o motivație puternică în demografia Clujului. Cel mai numeros segment este cel al populației active, în intervalul 20-50 de ani și reprezintă circa ⅔ din totalul locuitorilor. 

Evoluția locativă a Clujului urmează tendințele pieței general valabile în România. Cererea foarte mare de locuințe noi, potențialul financiar al locuitorilor și nevoia de confort fac din Cluj-Napoca unul dintre cele mai prospere orașe, interesante în egală măsură pentru dezvoltatorii imobiliari din Cluj, dar și pentru cei care caută o locuință nouă într-o regiune cu potențial economic stabil care să le ofere și beneficii sociale, culturale și universitare necesare oricărei comunități în dezvoltare. 

Aparent fără nicio legătură, mai trebuie spus că municipiul Cluj a intrat în clubul celor mai sigure orașe din lume (din punct de vedere social și economic), într-un clasament realizat în 2021, fiind poziționat pe locul 14, devansat de Abu Dhabi, Doha, Zurich, Dubai și Munchen.

Cel mai sigur oraș din România a obținut 79 de puncte din 100 posibile. Este urmat de Timișoara, pe locul 30 și București pe 67. 

Cele mai căutate cartiere rezidențiale

Înfruntăm riscul subiectivismului și realizăm un top al celor mai sigure și căutate cartiere ale Clujului. Am luat în calcul siguranța, prețul pe metru pătrat al locuințelor noi, infrastructura și accesul la serviciile specifice necesare fiecărui individ (școală, mijloace de transport public, magazine diverse și altele).

Clujul are oficial 21 de cartiere. Cele mai întinse sunt Dâmbul Rotund, Grigorescu, Mărăști, Mănăștur, Becaș, Borhanci, Sopor, Someșeni și Iris. Cele care s-au dezvoltat accelerat în ultimii ani sunt: Plopilor (unde se află Cluj Arena), Borhanci, Sopor, Someșeni, Europa, Făget, Becaș și Bună Ziua, tot acestea fiind și cele cu cel mai ridicat potențial de dezvoltare viitoare. 

Cartierul Gheorgheni

Situat la est de zona centrală a Clujului, dezvoltat pe o schemă urbanistică trasată în anii 1960, Gheorgheni este cel mai înverzit cartier al orașului. Caracteristic este faptul că întâlnești la tot pasul pomi fructiferi, rămășițe ale livezilor și grădinilor care au fost desființate pentru a face loc blocurilor.

Regimul de înălțime variază de la 4 la 12 etaje. Lacul Gheorgheni sau Lacul fără fund este punctul central al cartierului, loc de promenadă și agrement, fiind inclus în Parcul Iulius Mall, loc predilect pentru evenimente publice. Livada Palocsay, o zonă plină de verdeață și pomi fructiferi și Parcul Detunata sunt parte a cartierului. Baza Sportivă Gheorgheni, un complex sportiv cu 11 terenuri de sport, pistă de alergare, parc de aventură cu trasee prin copaci, amfiteatru, bouldering, teren de paintball și altele, este una dintre bijuteriile Clujului. 

Dezvoltarea cartierului continuă, iar noile blocuri oferă locuințe moderne, nefiind omise nici cele destinate birourilor, extrem de solicitate în ultimii ani. 

Mănăștur

Manasturul a fost înglobat orașului în 1895, iar înfățișarea de azi este rezultatul reorganizării urbanistice din perioada comunistă. În 1965 cele mai multe dintre case au fost demolate, în locul lor fiind construite blocurile muncitorești care domină și astăzi. Cartierul este destul de aglomerat (având aproximativ 50.000 de locuitori, incluzând și zona Intre Lacuri), dar are avantajul accesului la Autostrada Transilvania, la care se adaugă magazine de tot felul, școli, grădinițe și servicii în imediata vecinătate, fiind unul dintre cele mai bine dezvoltate din punctul de vedere al infrastructurii și transportului.

Tot cartierul este dominat de blocuri cu aer muncitoresc cu 4, 8 sau 10 etaje. Deși incluse în categoria locuințelor vechi, sunt căutate ca urmare a suprafețelor și a modului în care au fost compartimentate. În partea de sud a cartierului și-au făcut loc construcțiile noi.

Predomină casele individuale și duplexurile, dar sunt și blocuri cu diferite regimuri de înălțime, diversitatea de stiluri reprezentând principala caracteristică a construcțiilor.

Cartierul Zorilor

Cartierul Zorilor a fost construit în anii '80 pe Dealul Hajongard într-o arie cu case, la sud de cetatea Clujului. Mai este cunoscut drept Hasengarten-Házsongárd sau „Grădina cu iepuri”. Numele vine de la poziția caselor luminate de primele raze ale soarelui, dimineața. Cartierul Zorilor are o infrastructură demnă de apreciat: străzi largi și spații verzi amenajate (Parcul Iuliu Prodan, de exemplu), latura de nord mărginindu-se în Grădina Botanică (una dintre cele mai mari și mai complexe din țară). 

Calea Turzii, la estul cartierului, este parte din E60, cel mai important drum european care traversează România. Locuitorii au la dispoziție o gamă largă de facilități: grădinițe, școli, piață agro-alimentară, două centre comerciale mari, farmacii, spitale, clinici private, hoteluri și pensiuni, restaurante, bănci și așa mai departe.

Andrei Mureșanu

Exclusiv zona rezidențiala cartierul Andrei Muresanu are cea mai mare densitate de construcții interbelice, unele dintre ele spectaculoase în stil neomaur, mediteran, neobaroc, gotic, clasic și romantic, la care se adaugă numeroase construcții noi cu abordări moderne și minimaliste, creând un amestec de stiluri arhitecturale originale. Predominante sunt locuințele individuale, dar și-au făcut loc și ansambluri, cu regim mediu de înălțime, de tipul blocurilor. Principalele artere sunt: Calea Turzii, strada Constantin Brâncuși și Alexandru Bohățiel, dar cartierul este structurat în patrulatere regulate cu străzi paralele și perpendiculare între ele. 

Aici se află casa lui Ion Agârbiceanu, a istoricul Alexandru Lepădatu, a filosofului D.D. Roșca, a criticului Nicolae Balotă și a profesorului Iuliu Hațieganu.

Florești

Deși nu este un cartier al Clujului, ci o localitate limitrofă, Floresti este, în fapt, parte a municipiului. Comuna Florești este cea mai mare din țară și are o lungă istorie. Descoperiri arheologice confirmă existența așezărilor umane din neolitic, dar prima atestare documentară datează din 1272. Numele actual l-a primit în 1924, până atunci fiind cunoscută drept Feneșul Săsesc. Aici se află Cetatea Florești sau Cetatea Fetei, construită ca punct de apărare împotriva tătarilor în 1241 și dărâmată în timpul răscoalei de la Bobâlna din 1437. 

Floreștiul a avut parte de o dezvoltare spectaculoasă, începând cu 2006-2007, pe fondul dezvoltării accelerate a Clujului. În prezent, construcțiile noi, case și vile individuale și ansambluri rezidențiale de blocuri, le depășesc substanțial pe cele vechi. 

Comuna are o populație de circa 30.000 de locuitori, este traversată de drumul european E60, iar în vecinătate se află Autostrada Transilvania. Zona este aglomerată, dar se fac eforturi pentru a dezvolta rețeaua de infrastructură rutieră, precum și cea socială care să acopere nevoile locuitorilor, majoritatea tineri. 

Deși nu este lipsit de problemele specifice unei aglomerări urbane, Clujul a reușit să devină unul dintre orașele foarte bine cotate ale României. Economia, oferta culturală și universitară s-au dezvoltat accelerat folosind colaborarea interetnică, o strategie urbanistică modernă care a urmărit constant un echilibru al progresului în toate zonele municipiului. 

Surse: INS / graphein.ro / Imperii islamice, de Justin Marozzi / urbanizehub.ro

Ultima editare: 13 ianuarie 2022

Dă share în social media