Credite ipotecareGhid creditare

Ce este IRCC și cum se calculează

Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) a fost stabilit de Guvernul României ca o soluție pentru ROBOR, care crește de la o lună la alta și care influențează creditele cu dobânzi variabile. Citind în continuare, poți afla ce este IRCC, cum se calculează IRCC, cum influențează împrumuturile persoanelor fizice și ce avantaje și dezavantaje are. 

  • Cadru legislativ
  • Ce este IRCC și pentru ce tipuri de împrumuturi se aplică
  • Evoluția IRCC
  • Previziuni IRCC 2022
  • Cum se calculează IRCC
  • IRCC vs ROBOR: care sunt avantajele și dezavantajele IRCC

Cadru legislativ

IRCC este reglementat prin articolele II și III din OUG nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative care modifică articolul nr. 38 din OUG nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. 

De asemenea, IRCC se aplică împrumuturilor reglementate prin OUG nr. 50/2000 pentru abrogarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 67/1999 privind unele măsuri pentru dezvoltarea activităţii economice. 

Pentru a înțelege mai bine cum se aplică acest cadru legislativ în ceea ce privește creditele bancare, în continuarea acestui articol îți vom explica ce este IRCC și îți vom oferi informații utile pentru a înțelege cât mai bine acest indice.

Ce este IRCC și pentru ce tipuri de împrumuturi se aplică 

Cu siguranță, înainte de a accesa un credit, te întrebi ce este IRCC și dacă te poate afecta la plata ratelor. Pentru o definiție mai clară a ce este IRCC, putem spune că este un nou indice de referință utilizat pentru calcularea ratelor aferente creditelor cu dobândă variabilă și se aplică pentru următoarele categorii de împrumuturi:

  • Credite de consum;
  • Carduri de credit;
  • Credite ipotecare;
  • Descoperiri de cont cu dobânzi variabile, acordate începând cu luna mai 2019.

Excepție de la regulă fac creditele de tip Prima Casă (actuala Noua Casa), pentru care prețul este reglementat de autorități printr-o legislație specifică, ce impune ca formulă de calcul ROBOR la trei luni plus marja băncii, care nu poate depăși 2%. De asemenea, IRCC nu se aplică pentru creditele cu dobândă fixă sau pentru persoanele juridice care doresc să acceseze un împrumut.

Evoluția IRCC

Încă din anul 2019, de când a început să fie folosit, indicele IRCC a avut o evoluție fluctuantă, pornind de la 2,63% în primul trimestru din 2019 și ajungând la 2,44% în ultimul trimestru. În anul 2020, evoluția indicelui IRCC arată astfel: 2,41% în primul trimestru, 2,17% în al doilea trimestru, 1,88% în al treilea trimestru și 1,67% în al patrulea trimestru al anului. După cum putem observa, față de 2019, indicele IRCC a suferit o scădere în anul următor, de la 2,63% valoare maximă în 2019 la 2,41% valoare maximă în 2020.

În anul următor, valoarea indicelui IRCC a scăzut și mai mult, evoluția acestuia fiind următoarea: 1,25% în primul trimestru, 1,08% în al doilea trimestru, 1,17% în al treilea trimestru și 1,86% în al patrulea trimestru din 2021.

În ceea ce privește anul în curs, indicele IRCC a avut în primul trimestru o valoare de 1,17%, calculată pe baza datelor din ultimul trimestru din anul 2021 și, chiar dacă este cu mult sub valoarea indicelui ROBOR (5,99%), specialiștii se așteaptă la o creștere anul acesta pentru ambii indici de referință.

Previziuni IRCC 2022

Conform analiștilor financiari, atât indicele IRCC la 3 luni, cât și ROBOR sunt într-o tendință de creștere care se va menține pe tot parcursul acestui an. Principalele motive pentru această creștere sunt:

  • inflația galopantă cu care se confruntă țara noastră;
  • climatul incert din piețele financiare interne și internaționale;
  • războiul dintre Ucraina și Rusia.

Pentru luna iulie a acestui an, indicele IRCC este estimat că va ajunge la 2,50%, creștere care va influența direct bugetul românilor care au rate la bancă.

Indicele ROBOR este estimat că va ajunge la 5% la finalul acestui an, acest lucru fiind valabil și pentru indicele IRCC. Chiar dacă indicatorul IRCC este decalat cu două trimestre și majorările sunt întârziate, acestea sunt inevitabile.

Având în vedere acest lucru, românii vor fi puternic afectați întrucât va avea loc o creștere continuă a ratelor pentru creditele care sunt influențate de acești indici.

Cum se calculează IRCC

Înainte de a trece la formula de calcul, este important de știut că există două noțiuni: indicele IRCC trimestrial și indicele zilnic. Potrivit OUG nr. 19/2019, IRCC trimestrial se calculează ca media aritmetică a ratelor de dobândă zilnice atribuite tranzacțiilor interbancare din trimestrul anterior. Pornind de la acest indice, dobânda creditelor variabile în lei se compune din IRCC, la care instituția financiară poate adăuga o marjă fixă, valabilă pe toată perioada contractuală. 

IRCC a început să fie folosit din mai 2019, iar Banca Națională a României (BNR) publică zilnic nivelul indicelui de referință. 

Valoarea indicelui zilnic se calculează ca medie ponderată a ratelor dobânzilor la depozite, cu volumul tranzacțiilor de pe piața monetară interbancară, din cursul zilei lucrătoare precedente. De exemplu, dacă în cursul unei zile, există două tranzacții, de 10 și de 15 milioane de lei, la dobânzile de 2%, respectiv 2,4%, indicele zilnic va avea valoarea (10 mil*2%+15 mil*2,4%)/10 mil+15 mil, rezultatul fiind de 2,24%. 

Foarte important de știut este că, dacă în cursul unei zile lucrătoare, entitățile financiar-bancare nu efectuează tranzacții pe piața monetară interbancară, indicele zilnic nu va fi calculat pentru ziua respectivă, iar acest lucru va fi menționat pe site-ul BNR. Pentru calculul indicelui de referință trimestrial, sunt luați în calcul doar indicii zilnici calculați pentru zilele lucrătoare în care au avut loc tranzacții.

Cum se determină valoarea actualizată IRCC

ROBOR-ul aplicat creditelor se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice atribuite tranzacțiilor interbancare din trimestrul anterior. Rata de dobândă zilnică a tranzacțiilor bancare reprezintă o medie ponderată a ratelor de dobândă cu numărul tranzacțiilor care au avut loc pe piața monetară interbancară într-o anumită zi. 

Indicele IRCC este publicat zilnic de către BNR la ora 11:00, odată cu afișarea indicelui ROBOR. Pe 2 mai, când a intrat în vigoare OUG 19/2019, dobânda medie a tuturor tranzacțiilor interbancare din ultimul trimestru al lui 2018 a fost de 2,39%, iar valoarea oficială a IRCC a fost de 2,36%. 

După prima jumătate a lui 2019, valoarea IRCC s-a bazat pe cea a indicelui calculat în primele trei luni ale aceluiași an. În continuare, pentru trimestrul al treilea, valoarea IRCC a fost calculată ca media valorilor din trimestrul 2 și tot așa, ajungând, în cel de-al treilea trimestru al lui 2020, IRCC să aibă o valoare de 1,88%. În următorul an, valoarea maximă a indicelui IRCC a ajuns la 1,86%, iar în prezent, valoarea actuală determinată pe datele din ultimul trimestru din 2021 este de 1,17%.

IRCC vs ROBOR: care sunt avantajele și dezavantajele IRCC

Odată ce înțelegi ce este IRCC, trebuie să cunoști și avantajele și dezavantajele pe care le are față de indicele ROBOR. Mai jos poți citi mai multe despre fiecare în parte.  

Avantajele IRCC

Existența unui decalaj în calcularea indicelui de referință poate constitui un avantaj. Persoanele bine ancorate în realitatea financiară a țării pot determina dacă IRCC va scădea sau va crește, pe baza indicatorilor pe care îi primesc în lunile anterioare. Astfel, beneficiarii creditelor pot decide dacă este rentabil să lichideze un imprumut în desfășurare sau să continue să plătească o eventuală dobândă vizibil mai mare. 

În momentul aplicării OUG nr. 19/2019, valoarea ROBOR la trei luni era de 3,23%, ceea ce reprezenta un avantaj pentru client de aproximativ 1%, dacă ar fi avut un credit determinat de IRCC, față de un împrumut care depinde de ROBOR.

Mai mult, la determinarea indicelui de referință pentru calcularea creditelor, se ține cont de dobânzile efective, negociate între instituțiile bancare în momentul în care au loc tranzacții interbancare, și nu de un indice anume stabilit pe baza cotațiilor, așa cum este cazul ROBOR. 

Dezavantajele IRCC

Primul dezavantaj al IRCC față de ROBOR vizează diferența dintre cei doi indici. La momentul intrării în vigoare a OUG nr. 19/2010, diferența dintre cele două era de aproape un punct procentual, iar acest lucru se poate datora faptului că noul indice fusese calculat pe baza datelor din ultimele luni ale lui 2018. 

Valoarea mai mică a IRCC mai poate fi explicată de inflația în scădere și de corecția consumului care, deși mai mică, a fost existentă. În lunile următoare, diferența dintre cei doi indicatori a continuat să scadă, ultimele date arătând că ROBOR la trei luni este de 2,10%, în timp de IRCC pe al doilea trimestru din 2020 a ajuns la 2,17%, după ce în primul trimestru era de 2,41%. 

Un alt lucru important este și modul de redactare ambiguu al OUG nr. 19/2019. Potrivit ordonanței, noile dobânzi la creditele în lei se calculează prin însumarea unei marje fixe, stabilite de bancă la indicele de referință. Însă, nu se precizează nimic referitor la limitarea acestei marje. În acest moment, nu există niciun impediment pentru ca banca să fixeze partea fixă a creditului la 4,5 sau chiar 6%. Un astfel de scenariu duce la dobânzi anuale uriașe.

Un alt dezavantaj vizează forma indicelui IRCC. Dacă inițial s-a dorit ca acesta să reprezinte o imagine reală a prețului tranzacțiilor efective, acest lucru nu a fost posibil întru totul. Formulele de calcul aduc în același „coș” rate ale unor dobânzi de pe piețe diferite. Această practică amintește de o glumă din statistică: un om are o găină, un al doilea are trei găini, iar cei doi consumă, în medie, două găini. Pentru a aduce situația la un numitor comun, nu este suficient să calculezi o medie aritmetică ponderată, ci este nevoie să ajustezi datele pe care le ai în funcție de maturitatea pentru care sunt oferite acele disponibilități. Potrivit metodologiei stabilite de BNR, sunt avute în vedere toate valorile ratelor de dobândă de pe piața interbancară, fără a ține cont de nivelul de maturitate pentru care sunt formate. 

Mai mult, cu toate că indicele IRCC ar trebui să fluctueze mai puțin, ceea ce reprezintă motivul pentru care a fost propus, acest lucru nu este întotdeauna posibil. Spre deosebire de ROBOR, IRCC poate fi mult mai supus volatilității pieței, pe fondul încorporării ratelor de dobândă pentru termene foarte scurte: cele de o săptămână sau overnight. Astfel de credite depind de starea pieței și ar putea da peste cap aparenta stabilitate a IRCC. 

Un alt aspect care trebuie avut în vedere vizează efectele anomaliilor de pe piață asupra IRCC. Dacă inflația va ajunge să fie în scădere, este posibil ca ratele la împrumut să crească. Acest lucru se întâmplă pentru că media se calculează pentru perioada anterioară, când inflația era mai mare. 

De asemenea, ordonanța încurajează și refinanțarea, care poate fi periculoasă din cel puțin două puncte de vedere. Pentru început, nu se știe cum va evolua acest indice; de exemplu, în primul trimestru din 2019, IRCC avea valoarea de 2,63%, a scăzut la 2,44% în al patrulea trimestru din 2019, pentru a ajunge în al doilea trimestru din 2020 la 2,17% (ROBOR la trei luni este de 2,10%). Deși există o scădere în ultimii ani, indicele este imprevizibil și este estimat de către analiștii financiari că va crește. În al doilea rând, refinanțarea aduce cu sine cheltuieli suplimentare, precum reevaluarea garanțiilor sau taxele notariale, care nu sunt oferite instituțiilor financiar-bancare, ci unor terți. 

O altă diferență semnificativă între IRCC și ROBOR se referă la faptul că primul indice se calculează pentru dobânzile de pe piața interbancară la atragerea de depozite de către bănci între ele, în timp ce ROBOR se calculează în funcție de rata de dobândă la care băncile împrumută lichidități altor bănci. 

Va trebui să treacă ceva timp și să fie accesate suficient de multe credite bazate pe IRCC pentru a se putea realiza o analiză detaliată a rentabilității acestui sistem și pentru a vedea dacă noile măsuri fiscale vin sau nu în ajutorul populației. Astfel, dacă te gândești la o trecere de la ROBOR la IRCC, este bine să analizezi atent situația, să cunoști ce este IRCC și ce e ROBOR și ce tendință de evoluție au. Pentru asta, poți să urmărești previziunile analiștilor financiari sau să discuți cu un specialist pentru a te asigura că faci cea mai bună alegere.

Ultima editare: 20 iulie 2022
Back to top button