Achiziția unei locuințe este obiectivul multora dintre noi, însă, de multe ori, pentru a-l atinge, este nevoie de o sursă de finanțare externă. De aceea, există posibilitatea accesării unui credit imobiliar pentru achiziția locuinței dorite.
Alegerea unui credit în lei aduce în prim-plan doi indici importanți: IRCC și ROBOR. Aceștia influențează direct cât plătești lunar băncii, modul în care evoluează ratele și câtă stabilitate ai în buget. Dacă ai deja un credit sau plănuiești să iei unul, înțelegerea diferențelor dintre IRCC și ROBOR te ajută să iei decizii financiare adaptate nevoilor tale.
În continuare, vei găsi explicații clare despre modul de calcul al fiecărui indice, exemple concrete și recomandări despre trecerea de la un indice la altul. Vei înțelege impactul pe care îl poate avea această alegere asupra ratelor lunare și cum poți acționa pentru a-ți gestiona mai bine creditul.
De ce contează indicele de referință la creditele în lei?
Fie că iei un credit ipotecar, de consum sau pentru achiziția unui teren, majoritatea împrumuturilor cu dobândă variabilă folosesc ca bază fie IRCC, fie ROBOR. Acești indici reflectă modul în care băncile stabilesc costul creditelor și influențează direct suma pe care o achiți la final.
Cunoașterea modului de funcționare a celor doi indici îți oferă posibilitatea să analizezi scenarii diferite și să-ți adaptezi strategia financiară. De exemplu, comparând evoluția IRCC și ROBOR pe o perioadă de câteva luni poți estima cum ar putea arăta ratele tale viitoare. Află de la Storia date relevante despre dobânzi și cum se calculează dobânzile la credite pentru locuințe.
Ce este ROBOR și cum funcționează?
ROBOR, „Romanian Interbank Offered Rate”, arată la cât se împrumută băncile între ele pe termen scurt. Practic, dacă ai contractat un credit ipotecar sau de consum cu dobândă variabilă înainte de mai 2019, este probabil ca rata lunară să se bazeze pe ROBOR, în special pe varianta cu scadență la 3 luni.
Modul de calcul pentru ROBOR
Banca Națională a României (BNR) recalculează ROBOR zilnic, folosind valorile comunicate de principalele instituții bancare, eliminând extremele și apoi calculând media. Acest mecanism face ca ROBOR să fie sensibil la orice schimbare din piața financiară.
Dacă, spre exemplu, inflația crește sau apar evenimente neașteptate pe piață, ROBOR poate urca rapid. Există perioade în care acest indice s-a modificat semnificativ chiar de la o zi la alta, având un impact direct și vizibil în valoarea ratei lunare. Pe scurt, ROBOR aduce flexibilitate, dar și o expunere mai mare la fluctuații de pe piață.
Valorile ROBOR și perioada de actualizare
Băncile folosesc, de regulă, variant ROBOR la 3 luni („ROBOR 3M”), dar există și credite care iau în calcul valorile la 6 sau 12 luni. Cu cât perioada este mai scurtă, cu atât actualizările asupra ratei tale vor veni mai repede, reflectând schimbările apărute în economie.
Ce este IRCC și când a apărut?
IRCC („Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor”) a fost introdus în România în mai 2019, printr-o reglementare specială (OUG 19/2019). Statul a decis să folosească IRCC pentru creditele noi acordate populației, inclusiv pentru programul „Noua Casă”.
Cum se calculează IRCC
Spre deosebire de ROBOR, IRCC se calculează trimestrial, pe baza unei medii a dobânzilor efectiv aplicate în tranzacțiile reale între bănci. Această medie se calculează pe durata unui trimestru, iar valoarea actuală a IRCC reflectă condițiile pieței de acum aproximativ șase luni – deci cu o întârziere.
Astfel, variațiile bruște nu se reflectă imediat în ratele lunare. Dacă, de exemplu, ai un credit legat de IRCC și indicele a crescut între timp, simți această schimbare abia la următoarea actualizare trimestrială.
Storia îți prezintă o prezentare completă a IRCC: ce este și cum se calculează. Informează-te de la cei mai buni specialiști în domeniile financiar și imobiliar!
De ce contează actualizarea trimestrială?
Stabilitatea adusă de IRCC pleacă de la actualizarea mai rară a valorii indicelui. Ratele nu cresc și nu scad brusc. De exemplu, într-un trimestru în care dobânzile la nivel de piață urcă rapid, creșterea ratei tale se va vedea abia după câteva luni.
Acest mecanism permite un grad mai mare de predictibilitate, iar planificarea bugetară devine mai facilă. Totodată, există și riscul ca, dacă pe piață dobânzile scad brusc, să beneficiezi mai târziu de aceste scăderi.
ROBOR vs IRCC: comparație directă
Tabelul de mai jos te ajută să privești clar diferențele între IRCC și ROBOR:
| Criteriu | ROBOR | IRCC |
| Metodă de calcul | Media cotațiilor între bănci | Media dobânzilor aplicate în tranzacții |
| Frecvență actualizare | Zilnic | Trimestrial, cu decalare de două trimestre |
| Reacție la piață | Modificări rapide | Schimbări lente, efect vizibil cu întârziere |
| Fluctuații | Nivel ridicat, impredictibil | Mai rare, anticipate ușor |
| Transparență | Simplu de urmărit | Metodologie ceva mai complexă |
| Impact rată credit | Se schimbă adesea în scurt timp | Rata rămâne constantă trimestrial |
Dacă urmărești graficul ROBOR din ultimii ani, vei observa variații rapide într-o serie de luni, ceea ce poate schimba radical rata unui credit de la un trimestru la altul. IRCC, în schimb, oferă o evoluție vizibil mai lentă și stabilă pentru aceeași perioadă.
Pentru a compara strategiile de creditare, un exemplu concret poate fi următorul: ai un credit ipotecar la care ratele s-au bazat pe ROBOR 3M. Dacă dobânzile au crescut repede în ultimele luni, rata ți-a crescut aproape imediat. Aceeași situație, pe un credit cu IRCC, a adus majorarea abia după noua actualizare trimestrială.
Avantaje și dezavantaje pentru fiecare indice
Iată care sunt argumentele pro și contra în fiecare situație:
Beneficiile și riscurile ROBOR
Avantaje:
- Reflectă rapid orice schimbare de pe piață. Dacă dobânzile scad, rata scade imediat;
- Persoanele care preferă flexibilitatea și urmăresc tendințele economice pe termen scurt pot găsi avantajos acest indice.
Dezavantaje:
- Valorile fluctuează des și pot crește considerabil într-un interval scurt;
- Fluctuațiile pot induce instabilitate în bugetul lunar;
- Reactiv la evenimentele macroeconomice sau la deciziile BNR.
Puncte forte și limite IRCC
Avantaje:
- Valorile se schimbă rar, iar modificările surpriză sunt puțin probabile;
- Calculul bazează pe tranzacții reale, ceea ce reduce șansele de manipulare;
- La introducere, IRCC a avut, de cele mai multe ori, valori sub cele ale ROBOR.
Dezavantaje:
- Reactivitatea redusă poate fi o sabie cu două tăișuri: dacă dobânzile generale scad rapid, beneficiezi mai târziu de această schimbare;
- Metodologia IRCC poate părea mai greu de înțeles la prima vedere;
- În perioade cu volatilitate crescută pe piața interbancară, avantajul stabilității poate duce la rate care rămân crescute mai mult timp.
Aceste aspecte pot conta semnificativ în bugetul lunar, în special dacă ai un credit pe termen lung.
Cine alege IRCC? Cine preferă ROBOR?
Profilul tău financiar influențează ce alegere ți se potrivește mai bine. Dacă îți organizezi riguros bugetul și preferi previzibilitatea, IRCC corespunde acestui stil. Persoanele active pe piața financiară, cu apetit pentru risc sau care anticipează scăderi rapide de dobândă, pot alege ROBOR.
Un exemplu: o familie cu venituri stabile, care vrea să evite surprize la rata lunară, optează pentru IRCC. O persoană care țintește să plătească rate mai mici pe termen scurt, într-o perioadă de scădere a dobânzilor, poate prefera ROBOR 3M.
Ce implică trecerea de la ROBOR la IRCC?
Dacă ai contractat un credit cu ROBOR înainte de mai 2019, poți solicita schimbarea către IRCC. Pașii principali sunt:
- Transmiți o cerere băncii pentru modificarea indicelui;
- Semnezi un act adițional, păstrând marja inițială din contract;
- Pentru creditele „Noua Casă”, procesul poate necesita avizul Fondului Național de Garantare.
Costuri asociate conversiei sau refinanțării
Conversia de la ROBOR la IRCC se realizează, de regulă, fără comision de conversie. Totuși, în anumite situații – de exemplu, când optezi pentru refinanțare, nu doar schimbarea indicelui – pot apărea costuri suplimentare precum
- Taxa de evaluare a imobilului;
- Onorarii notariale;
- Comisioane de analiză sau alte taxe administrative.
Analizează cu atenție toate aceste detalii. Pentru o privire completă asupra costurilor implicate în refinanțare, poți consulta un ghid dedicat.
Avantaje posibile și riscuri legate de conversie
Stabilitatea IRCC promite o mai bună predictibilitate a ratei, însă dacă piața bancară înregistrează o scădere rapidă a dobânzilor, poți pierde oportunitatea de a plăti rate mai mici imediat. Simulează scenarii, cere informații băncii și analizează dacă profilul tău se potrivește cu această schimbare.
Recomandări practice înainte de a alege
Fiecare tip de credit implică un profil de risc și oportunități diferite. Pentru a lua o decizie informată:
- Realizează o evaluare clară a veniturilor și cheltuielilor tale lunare;
- Studiază evoluția indicilor (IRCC și ROBOR) accesând rapoartele oficiale sau graficele disponibile online (de exemplu, pe site-ul BNR pentru graficul IRCC și ROBOR). Analizează diferențele dintre valorile pe ultimele 6-12 luni;
- Dacă intenționezi să aplici pentru un împrumut pentru teren, un credit ipotecar sau prin programul Noua Casă, informarea specifică te va ajuta să identifici avantajele fiecărui produs. Un exemplu de resursă utilă este acest ghid despre împrumuturi pentru teren;
- Comunică cu banca despre opțiunile de dobândă fixă, variabilă sau mixtă. Poți solicita dobânzi fixe pe 3-5 ani dacă dorești și mai multă predictibilitate;
- Cere simulări de rate pentru diferite scenarii (creștere/scădere DOBÂNDĂ);
- Apelează la un consilier financiar independent pentru o analiză detaliată a profilului tău.
Dacă ai deja credit, urmărește evoluția atât pentru IRCC 3 luni, cât și ROBOR, și discută cu banca la primele semne de modificare semnificativă a indicilor. Poți decide refinanțarea dacă această mișcare se dovedește mai rentabilă pe termen lung.
IRCC sau ROBOR — pe ce criterii decizi?
Alegerea între IRCC și ROBOR nu are o soluție universală. Factori precum profilul de risc, stabilitatea veniturilor, tipul de credit și perioada dorită joacă un rol important. Analizează atent:
- Stabilitatea bugetului tău pe termen lung;
- Gradul de toleranță la variațiile ratei;
- Evoluția recentă a indicilor IRCC și ROBOR;
- Costurile potențiale asociate unei refinanțări sau conversii.
Reține că un specialist financiar te poate ajuta să alegi varianta potrivită pentru nevoile și circumstanțele tale. Citește periodic informații actualizate, accesează secțiunea Ghid Creditare de pe Storia, iar dacă ești în proces de achiziție, consultă și alte ghiduri dedicate, precum cel pentru credite ipotecare și Noua Casă.
Informează-te constant, pune întrebări băncii și consultă un expert dacă apare orice incertitudine cu privire la rata sau contractul tău. Astfel, vei putea lua decizii financiare sigure și potrivite pentru tine și familia ta.
